1. Harta se folosește acasă, în faza de planificare.
2. Harta conține doar trasee făcute de mine, nu TOATE traseele de drumeție din România. În munții noștri există sute de trasee de drumeție care pot fi combinate în fel și chip, rezultând mii de ture.
3. Am clasificat turele în Ture pe zăpadă și Ture pe uscat. Asta pentru a elimina confuziile, căci pe munte iarna se întrepătrunde cu celelalte anotimpuri și este mai lungă decât iarna de la oraș. În România, pentru turele pe uscat vorbim despre aproximativ perioada mai – noiembrie, iar pentru turele pe zăpadă aproximativ perioada decembrie – aprilie (dar, evident, trebuie să ne mai uităm și la prognoza meteo :)
4. Fiecare tură este reprezentată cu un omuleț (pin) pe care l-am plasat la începutul traseului și o linie (importată din track-ul GPS, dacă am avut, sau desenată de mine cu aproximație). Acolo unde sunt mai multe trasee în aceeași zonă (unele poate parțial suprapuse), poți identifica ușor punctul de start al fiecărui traseu deoarece am reprezentat omulețul și linia aceluiași traseu cu aceeași culoare.
5. Culorile nu au semnificație, le-am folosit în așa fel încât să se poată diferenția ușor în lista și pe hartă, în zonele unde sunt mai multe trasee.
6. La fiecare tură am încercat să specific:
– Numărul de zile
– Durata
– Distanța
– Diferența de nivel
– Altitudinea maximă
– Înnoptare la cabană/cort (dacă este cazul)
– Dacă se pretează începătorilor
– Dacă se poate face într-o singură zi (acolo unde eu am parcurs traseul în 2 zile)
– Cea mai bună perioadă din an
– Link către jurnalul meu de tură
– O poză de pe traseu
7. Pentru traseele mai vechi, la care nu am avut track, GPS am încercat să estimez cu aproximație distanța și diferența de nivel, e posibil de alocuri să nu fie foarte exactă aproximația.
8. Traseele din categoria Ture pe zăpadă se pot face și pe uscat, desigur, dar atenție la temperaturile ridicate vara! Pe traseele care se desfășoară integral la altitudini mici (300 – 1500m) poate fi caniculă în iunie, iulie și august.
9. Reciproca NU este neapărat valabilă. Nu toate traseele din categoria Ture pe uscat pot fi făcute și în prezența zăpezii (mă rog, se pot face, dar în multe cazuri ar fi sinucidere curată). Există foarte multe trasee în categoria Ture pe uscat care prezintă risc mare de avalanșă (precum și alte pericole obiective) atunci când este zăpadă. Dacă nu ai foarte mare experiență și nu știi care trasee ar fi sigure pe zăpadă, rămâi iarna doar cu categoria Ture pe zăpadă bifată sau apelează la un ghid montan experimentat cu care să mergi pe trasee pe care nu le găsești acolo.
10. Atenție la altitudinea maximă și la traseele din categoria Ture pe uscat. Am încercat să indic perioada cea mai bună de parcurgere la fiecare, excluzând lunile caniculare acolo unde e cazul. Asta nu înseamnă că unele trasee de altitudine joasă nu se pot parcurge în lunile de vară dacă temperatura este ceva mai scăzută.
11. Cea mai bună perioadă indicată de mine la fiecare tură nu reprezintă singurele luni în care se pot face turele respective. De exemplu, la Turele pe zăpadă, dacă eu am indicat că cele mai bune luni ar fi ianuarie și februarie, dar masivul respectiv prezintă zăpadă din decembrie în anul respectiv, se poate face, evident, și în decembrie.
Cum se folosește harta:
1. Click pe harta de mai sus. Se va deschide harta interactivă în alt tab al browserului (desktop) sau într-o aplicație la alegere (pe telefon – de exemplu Google Maps).
2. În legendă poți debifa categoria care nu te interesează, în funcție de sezon (Turele pe uscat sau Turele pe zăpadă), ca să rămână pe hartă doar turele din categoria selectată (poți lăsa totul bifat, dar atenție la mențiunea de mai sus – nu orice tură pe uscat se poate face în siguranță și pe zăpadă)
4. Mai multe detalii și link către jurnalul de tură se pot afla dând click pe omuleț sau pe linia traseului.
5. Acolo unde există mai multe trasee suprapuse, poți vedea doar traseul care te interesează dând click pe linia lui. Astfel va fi evidențiat.
