Traseul 3 căldări de pe Muntele Cozla – drumeție ușoară în Piatra Neamț

Deși mai fusesem prin Piatra Neamț și urcasem cu telegondola pe Muntele Cozla în 2013, nu am aflat de acest traseu decât cu o zi înainte de a ajunge din nou acolo în vacanța prin Orientali pe care tocmai o încheiam.

Mi s-a părut foarte interesant, așadar am urcat, iată, din nou cu telegondola pe Muntele Cozla și de acolo am pornit în traseu. Mașina am lăsat-o într-o parcare (cu plată) la gară, de unde pornește gondola.

De pe cablu am putut admira tot orașul, dar priveliștea cea mai frumoasă tot de sus mi s-a părut că este. Imediat ce am coborât din gondolă pe Muntele Cozla ne-am urcat pe o terasă în stânga de unde putem admira nu doar orașul Piatra Neamț și Lacul Bâtca Doamnei, dar și Masivul Ceahlău în depărtare. Ce minunăție!

De acolo pornim pe o potecă lată (mai degrabă drumeag) spre nord. Din păcate nu am văzut indicatoare turistice și marcajul bandă albastră nu apare chiar la început, dar după câteva momente îl zărim pe primul copac.

După o primă porțiune mai lată, unde trecem și pe sub firele unor stâlpi de tensiune, intrăm cu adevărat în pădure. Există o pantă foarte scurtă dar abruptă aici, însă o putem evita deviind pe potecă spre dreapta.

Imediat după asta trecem pe lângă Lacul Porcului, o baltă micuță alimentată de ploi unde se adapă animalele pădurii. Pe mal am zărit câteva urme de cervide, însă cel mai probabil vin aici și mistreți. Îmi imaginez că de la ei vinde denumirea lacului.

Mai departe poteca urcă și coboară prin pădure, o minunată pădure de fag. Mi s-a părut una dintre cele mai frumoase păduri de fag pe care am văzut-o vreodată. Este o adevărată plăcere să te plimbi pe aici.

Până ce-am ajuns la Stânca 3 căldări nu am întâlnit decât vreo 3-4 localnici care culegeau ceva. Probabil ciuperci, nu știu dacă chiar trufe. Apoi un domn cu aparat foto, însă și dânsul părea mai degrabă localnic decât turist. La întoarcere am văzut că bâjbâia ceva prin lateralul potecii, mi s-a părut cam straniu și mi-am dat seama că luni la ora 11 nu e tocmai o oră bună să umbli singură pe acolo ca femeie. Din fericire pentru mine nu eram singură, ci cu Adi.

La Stânca 3 căldări am ajuns după 30 de minute de la intrarea în traseu. Mi s-a părut mult mai mare decât mă așteptam și foarte interesantă. Este un monolit de gresie în care s-au format în timp 3 marmite de eroziune, numite și căldările uriașilor.

Din păcate numeroase persoane de-a lungul timpului au simțit nevoia să-și scrijelească numele pe ea. Dincolo de asta, a meritat drumul până acolo, chiar dacă presupune un traseu dus-întors și eu nu-s deloc un fan. Am revenit așadar pe unde venisem, întorcându-ne la gondolă după un pic peste o oră în total.

De acolo recomand să cobori tot cu gondola, dar se poate și pe jos, pe drumul pietruit. Noi ne luasem doar bilet de urcare la telegondolă, vrând să coborâm pe jos de pe Muntele Cozla ca să trecem și prin centru înainte de a reveni la gară unde lăsasem mașina.

Nu departe, imediat după ce a început să coborâm, am zărit cu coada ochiului o pasăre mare ce și-a luat zborul la sosirea noastră în zonă. Cel mai probabil era o bufniță.

Inițial am coborât pe drumul pietruit ce face câteva serpentine, bucurându-ne de pinii de pe margine. După care am decis să luăm o scurtătură pe o potecă prin pădure care să ne scoată la Parcul Zoo. Nu recomand deloc acest lucru, însă, pentru că din păcate este o potecă neumblată foarte abruptă și alunecoasă, pe care nu o dată era să cădem. Dacă vrei neapărat să cobori pe jos, ține drumul principal, e mult mai safe.

Această tură face parte din vacanța de 10 zile pe care am făcut-o în Carpații Orientali. Te invit pe pagina principală a vacanței pentru mai multe detalii.