Fjord Norway – Ziua 3: Roldal (5 sept 2017)

Pentru a treia zi în Norvegia planificasem traseul spre Trolltunga, poate cea mai cunoscută atracție din Norvegia, acea limbă de piatră care se arată deasupra fiordului. Din păcate pentru planurile noastre, vremea nu a ținut cu noi, și nu am putut merge. Însă eram pregătiți pentru așa ceva, astfel că după un pic de oftică, ne-am resemnat. Asta este vremea în Norvegia, nu te pui cu ea.

Și nu a stricat deloc să avem o zi de repaus și relaxare totală.

Dimineață când ne-am trezit nu ploua, dar până la finele zilei căzuseră stropi în câteva porții, dar nu ceva dramatic. Era ploaie ușoară, însă sus la Trolltunga (limbă de troll) probabil că a fost ceva mai serios. Traseul spre Trolltunga este unul destul de lung, durează cam 10-12 ore, și nu e tocmai o idee bună să-l faci pe ploaie. Aviz amatorilor, parcarea acolo costă 300 de NOK (asta în caz că 200 de NOK vi se păruseră mult).

Când am văzut dimineață că nu plouă, ne-am gândit să facem o drumeție scurtă în zonă. Nu de alta dar să nu stăm totuși toată ziua degeaba. Ne-am și echipat, am și condus până la punctul de start, numai ca să constatăm că se pune pe ploaie, moment în care ni s-a dus tot cheful. Așa că am făcut o poză cu orașul Røldal de sus, și apoi cale întoarsă și ne-am ocupat de treburi casnice, precum cumpărături la supermarket.

Mi-a plăcut mult la supermarket la ei, aveau o grămadă de produse pe care nu le mai văzusem în viața mea (toate de fapt), așa că ne era pofta de aproape tot. Am găsit și un fel de pâinici extrem de bune (nu mai știu cum se cheamă, dar arătau ca un fel de clătite americane pufoase, doar că erau pâine foarte moale, și se vindeau ca pâinea feliată, în pungă, geniale! Trebuie să încercați!), plus niște paste în cutie pe care le puteai prepara cu apă fierbinte. Am făcut asta de câteva ori, pentru că uneori ajungeam foarte târziu seara înapoi și nu eram în stare de nimic altceva. Plus că era o masă foarte ieftină, iar restaurantele sunt destul de scumpe.

În afară de asta, în ziua de repaus am vizitat și biserica de lemn din Røldal, o frumusețe arhitecturală ce nu poate fi ratată dacă ești în zonă. Acest tip de biserică este tipică pentru Norvegia, se numește stave (stavekirke, kirke însemnând biserică), și sunt biserici medievale – monumente istorice. În toată Norvegia înțeleg de pe Wikipedia că s-au mai păstrat 28 de astfel de biserici, unele dintre ele fiind în patrimoniul UNESCO, probabil mai ales cele mai sofisticate, cu arhitectura ceva mai complexă, cum ar fi cele din Borgund sau Heddal.

Cea din Røldal este destul de simplă, dar chiar și așa pentru noi a fost impresionantă, dat fiind că nu mai văzusem niciodată o biserică stave. Și datează din secolul 12.

Restul zilei l-am petrecut moțăind prin camping, și minunându-ne de cât de frumos este totul. Căsuța noastră de lemn, mașinuța noastră, căsuța de piatră de lângă, vederea de pe miniverandă, până chiar și clădirile cu recepția, bucătăria și baia, cu iarba verde de pe acoperiș.

Apropo de baie, în Norvegia am aflat pentru prima dată că pot face duș în 5 minute. Cum spuneam în jurnalul anterior, apa caldă de la duș funcționa cu fise, iar o fisă dura 5 minute (atenție, în unele locuri durează 4 minute, trebuie întrebat dacă nu scrie). Inițial când am auzit această durată mi s-a părut imposibil, și m-am pregătit cu 2 fise. Însă presiunea timpului a avut un așa efect asupra mea încât am băgat o viteză de am terminat în doar 5 minute. Ce înseamnă să știi că ești pe ceas. Acasă cred că îmi ia minim 15 minute să fac duș. În Norvegia, într-o seară am reușit performanța de a mă spăla chiar și pe cap în cele 5 minute, nu doar pe corp. Deja aveam antrenament. Ceea ce mă face să mă gândesc că poate ar trebui și acasă să fiu mai expeditivă, dat fiind câtă apă risipim aiurea din resursele atât de limitate ale planetei. Dar problema este că la duș îmi vin de obicei tot felul de idei. Hmmm… avantaje și dezavantaje :))))

Anyway, revenind, campingul în care am stat era foarte drăguț, și la fel și căsuțele. Se afla pe malul unui lac destul de mare, dar din păcate nu era genul de lac pe malul căruia te poți plimba, indiferent cât am încercat noi să ne apropiem de el, ajungând să bălăurim prin niște iarbă destul de înaltă.

Căsuța în care am stat noi mi s-a părut foarte cozy și avea înăuntru o grămadă de chestii. Un pat dublu + un pat simplu suprapus + o canapea (aș zice că ar merge perfect pentru maxim 3 persoane, sau o familie cu 1 copil, sau 2 copii maxim – în nici un caz mai mult, pentru că spațiul este destul de mic și nu mai ai unde să-ți pui bagajele – dulap nu există). Masă, frigider, plită electrică, doar chiuvetele erau afară. Și toaleta și dușul, desigur. Plus un cuptor cu microunde (afară), dacă aveai nevoie să încălzești ceva. Condițiile la toalete și dușuri au fost foarte bune, și curățenie lună. Un pic diferit de campingurile din restul Europei pe care le experimentasem până atunci, dar nu în sens bun sau rău. Ci doar altfel.

După bucata de drum parcursă până acolo, începeam deja să îmi dau seama un pic și de arhitectura scandinavă, și am decretat că îmi place la nebunie. Casele sunt din lemn (sau placate cu lemn) și sunt vopsite în general în alb, roșu sau negru. Acoperișul cu iarbă (love it!) este tradițional, și datează din preistorie. Nu se regăsește la toate casele, dar este larg răspândit. Pe una am văzut și un brăduț!

Citisem despre acest trend din Norvegia al caselor cu iarbă pe acoperiș, pentru că eram foarte curioasă și mi se părea extrem de frumos!

Încet încet începeam să cunoaștem Norvegia, și ne plăcea din ce în ce mai mult. Pe scurtul drum de la șosea până la camping erau câteva case locuite. Niciuna nu avea gard, și aproape toate aveau afară mobilier de grădină și cel puțin o bicicletă nelegată. Multe sentimente ne-a trezit această vedere, de la uimire până la supărare că la noi nu se poate pune problema de așa ceva, la admirație, un pic de invidie, dar și un sentiment de normalitate. Totul părea așa de normal acolo încât nici măcar nu-ți puneai problema că ar putea fi altfel. Asta este civilizația de care te ”lovești” în Norvegia.

Va urma

Aparat foto folosit: Sony A6000 + 16-50mm

Utile:

Cazare Seim Camping, Røldal, 600 NOK/căsuță/noapte

Ghidul folosit de noi pentru călătoria în Norvegia a fost cel emis de Fjord Norway. Îl găsiți de descărcat aici.

Este foarte subțire, dar are absolut tot ce ai nevoie pentru zona Fjord Norway. Inclusiv durate, numărul de plecări pe zi și alte detalii pentru ferry-uri, dar și prețuri pentru anumite taxe de drum și multe multe alte lucruri utile. Este refăcut în fiecare an, astfel că veți găsi în el informații actuale. Din păcate observ acum că nu mai include prețurile pentru ferry-uri, precum cel de anul trecut folosit de noi. Însă prețurile pentru ferry-uri cred că pot fi verificate și online, căci la fiecare ferry este indicat site-ul companiei care îl operează.

__________________

Călătorie susținută de:

2 comentarii:

  1. Apropo de casele fara gard si faptul ca “nu se fura”. Treaba e relativa. :)
    Am un prieten (roman) care traieste deja de mutli ani in NO. Discutand cu el il chestionam cat/daca sunt saritori/ospitalieri norvegienii. Raspunsul a fost neutru. Mi-a zis ca el nu indraznit sa ceara sau sa ia ceva de la vecini, dar i se intampla frecvent sa-i ia din lucrurile de pe langa casa. De pilda furtunul de udat sau roaba, i le-au luat in mai multe randuri. Cand ii trebuiau le lua inapoi, apoi dupa o vreme iar dispareau. El nu l-a numit furt, dar a zis ca au un fel ciudat de a folosi lucrurile in comun, fara sa ceara voie. :))
    Just for fun.

    • Da, inteleg, orice posibil. Dar nu as generaliza insa chestia asta la toti norvegienii. Poate fi ceva legat strict de vecinii lui, nu de cum sunt toti ca natie.
      Si prietena mea are o vecina nebuna de-a binelea, dar nu e cetatean norvegian, ci bulgar.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *