Plimbare de iarna la Cabana Malaiesti (14-15 februarie 2015)

După o tură de numai o zi în decembrie (e drept, mai lunguță, dar oricum) și una de o zi și-un pic în ianuarie brusc întreruptă, simțeam o nevoie acută de o tură care să îmi reîncarce bateriile. Aș spune că era vitală, de viață și de moarte :) Visam la minim 2 zile pe munte, la zăpadă, de preferință cu dormit la cabană, undeva în inima munților, cu mers la somn odată cu găinile și trezit matinal. Și pentru că îndeplinea toate aceste dorințe arzătoare, am ales pentru februarie Cabana Mălăiești, unde nu mai fusesem din 2011, și atunci pe timp de vară.

Iar după tura agitată și plină de aventură din ianuarie, tot ce îmi doream era o tură liniștită, în care să mă pot bucura în tihnă de munte, să îmi pot clăti ochii cu peisajul superb de la Mălăiești și să zburdăm prin zăpadă pe traseu. Și pentru liniștea mea sufletească, asta am și primit: o tură în care nu s-a întâmplat NIMIC, dar care a fost plină de voie bună și râsete (uneori până la lacrimi) și care s-a dovedit a fi una dintre cele mai frumoase ture pe zăpadă ale noastre, mai ales datorită companiei.

Ah, ba nu, mint, s-a întâmplat ceva: în toiul nopții, în timp ce dormeam, am făcut 1 leu. Cum naiba poți să faci bani în timp ce dormi? Nici eu nu mi-aș fi putut închipui vreodată. Dar e cât se poate de real :))) Pur și simplu cineva m-a trezit pe la 2 noaptea și mi-a pus în mână un leu. Cine? Un domn care cu siguranță era un pic sau mai mult sub influența băuturilor alcoolice, și care, trecând pe lângă camera noastră, a văzut un leu fix în fața ușii și s-a gândit că e ok să trezești pe cineva din somn la ora 2 într-o cabană de munte să-i dai 1 leu care crezi că îi aparține, pentru că nu-i așa, face o faptă extrem de bună :))

Desigur, eu nu prea puteam să zic că dormeam profund în acel moment, însă mă străduiam. Din păcate, după o seară foarte frumoasă petrecută în sala de mese a cabanei, unde s-au cântat la chitară cântece dragi (pentru care mulțumesc din suflet celui ce a cântat, a fost cred că cea mai faină seară a mea petrecută vreodată la o cabană), o parte din oameni, care veniseră acolo ca la cârciumă, nu ca la o cabană de munte unde noaptea se doarme, și-au prelungit distracția până târziu în noapte și pe lângă faptul că gălăgia ajungea până la noi, se mai și foiau pe hol, hol care scârțâia și răsuna la fiecare pas. Iar în condițiile astea, în mod evident nu prea pot să spun că dormeam în momentul în care, cum spuneam, m-am trezit deodată cu cineva bătând puternic în ușă.

Fiindcă eram totuși într-o stare de pseudo-somn, am fost foarte bulversată când am auzit bătaia, și n-am reacționat să zic „da” sau să deschid. Dar n-a fost bai, pentru că domnul când a văzut că nu i se răspunde, a deschis direct ușa, n-a stat el să se încurce în din-astea :)))

Moment în care pot să spun că nici nu am avut timp să mă șochez prea mult timp, pentru că în secunda 2 m-am trezit cu 1 leu în mână (patul meu fiind fix lângă ușă și ușa deschizându-se la câțiva centimetri de capul meu), și o voce care mi-a spus: „am văzut banii ăștia căzuți în fața ușii voastre și m-am gândit că poate îi vreți înapoi”. Mno, ce să zic, mersi! I guess…

Sincer nici nu știu dacă am avut timp să reacționez și să zic mersi, dat fiind că nu în fiecare zi ți se întâmplă așa ceva, dar cert e că a fost un real eveniment :)))) (mai mult ca sigur acel leu nu era al nostru, dar astea sunt detalii…)

În afară de asta, zău dacă s-a petrecut vreo ceva. Am avut noroc de o vreme absolut superbă și călduță, la dus am avut parte de un traseu minunat (am pornit dinspre Râșnov spre cabană), presărat atât cu porțiuni mai abrupte (mai ales la început), care ne-au pus sângele în mișcare, cât și cu porțiuni plate unde poteca ne strecura printre copacii împovărați de zăpadă ca în povești, și nu în ultimul rând de momente magice în care uneori zăpada se scutura singură din copaci, căzând sub greutatea proprie și cernându-se ușor sub razele de lumină ce pătrundeau în pădure, ca un praf fermecat. Doamne cât de frumoase au fost acele momente! Momente extrem de spontane și neașteptate, drept pentru care au rămas doar în memoria noastră, căci nu durau decât 2-3 secunde, și niciun aparat foto nu poate fi atât de rapid :)

Ne-am lălăit o grămadă pe traseu în urcare, nu de alta dar chiar nu ne grăbeam deloc, și voiam să ne bucurăm cât mai mult de natură. Momentul în care am ajuns la destinație a fost unic, pentru că acum urcam printre copaci, și apoi hop, deodată, pe nepusă masă, ne-a apărut cabana în fața ochilor! La cabană am revăzut pe domnul cabanier care se vede și cu ochii închiși ce om de treabă este și ți-e mai mare dragul să mergi să vorbești cu el, am jucat cărți (chit că fiind doar 3, n-am putut juca decât Macao și Război, dar a fost foarte amuzant:)))), am mâncat mâncărică bună și caldă, și seara am ieșit să fac și câteva poze încercând să prind măcar o parte din miile de stele ce sclipeau pe cerul senin.

Apoi a doua zi dimineață am urcat până la Crucea de pe Padina Crucii, chit că panta foarte abruptă ne-a scos limba de-un cot, unde am găsit urme de căprițe și o zăpadă ca de puf. Iar după ce ne-am clătit ochii bine de tot cu împrejurimile, am înotat înapoi la vale prin zăpadă și după un pic de moțăială și bronzat la soare pe băncuțele din fața cabanei, am pornit la drum înapoi spre mașină pe același traseu ca și sâmbătă, bucurându-ne și mai tare ca la urcare de pulverul din pădure. Și cu asta ne-am luat porția mult dorită de energie, aer curat și peisaje de vis cum numai muntele poate să ne ofere. Cum știe el de fiecare dată exact de ce avem nevoie…. :)

DSC04107Răsăritul de pe drumDSC04114Fereastră de BucegiDSC04156Pe una din porțiunile plate ale traseului DSC04180Nămeeeeeeți :) DSC04194Pe traseu există o singură porțiune un pic delicată, semnalizată cu o plăcuță de atenționare „Atenție! Pericol de avalanșe”.  DSC04195Nu este foarte  periculos, însă pentru maximă precauție am trecut doar unul câte unul, cu atenție DSC04197Guguloi DSC04205Ieșire în a doua poiană DSC04216M-am amuzat copios. Motivul: pe jos scria „Încă jumătate de oră de chin” :))) Se pare că cineva a fost traumatizat. DSC04269La Cabană ne-a așteptat peisajul spectaculos la care visam  DSC04279Nu eram sigura care îngheța pe-afară făcând poze :) DSC04378Mii se stele imediat după apusul soarelui (ora 19)

DSC04433

DSC04428

Urcuș foarte abrupt de la cabană până la Cruce. În plus, cei ce urcaseră cu o zi înainte își stricaseră urmele la coborâre (dându-se la vale pe fund – vă rog nu faceți așa ceva!), drept urmare am muncit din greu să facem urme noi, zăpada fiind măricică.DSC04453Surpriză de proporții la ieșirea în Șaua Crucii. Totul era în umbră, mai puțin partea de sus a versantului estic al Tigăneștiului, care se scălda în lumina diminețiiDSC04471Puf sau zăpadă?DSC04483Pe mica creastă dintre Șaua Crucii și CruceDSC04485Și-am ajuns la Cruce, de unde se zăreau Postăvaru și Piatra mare DSC04508După o pauză de aproape jumătate de oră (nu ne mai venea să plecăm :) am pornit totuși înapoi spre cabană DSC04521Înapoi la vale DSC04532Ups, am intrat până la genunchi :P DSC04611Un mic duș :)) DSC04643„Of, fetele astea iar au rămas în urmă, nu le mai tace gura” :))))  DSC04655„Ia mai bine fă-ne tu o poză” :))))DSC04647Aparat foto folosit: Sony A6000 + 16-50mm

Dragă cititorule,
Dacă ai ajuns până aici, îți mulțumesc mult pentru vizită și pentru timpul petrecut citindu-mi jurnalul. Pentru că îmi doresc să împărtășesc cu toată lumea pasiunea pe care o am și să ajut cât mai mult, blogul meu este gratuit și va fi întotdeauna gratuit, chiar dacă fiecare jurnal presupune multe ore de muncă. Dacă ți-a plăcut povestea sau te-au ajutat informațiile găsite aici, singura răsplată pe care ți-o cer este să respecți natura și oamenii care doresc să se bucure de ea (inclusiv pe tine). Pentru asta, te rog:

  • nu lăsa gunoaie pe munte sau inscripții pe copaci (pentru a respecta natura și pe ceilalți turiști)
  • nu face gălăgie pe munte (pentru a respecta pe ceilalți turiști și pentru nu speria animalele)
  • nu rupe florile ocrotite prin lege (pentru a se bucura și alții de ele și pentru a nu încălca legea)
  • echipează-te corespunzător (pentru a preveni accidentele)
  • informează-te întotdeauna asupra traseului pe care vrei să-l faci (pentru a preveni accidentele)
  • consultă prognoza meteo și nu pleca dacă se anunță vreme rea (pentru a preveni accidentele)
  • nu porni în trasee care sunt peste puterile tale (pentru a preveni accidentele)
  • nu consuma alcool pe traseu (pentru a preveni accidentele)

Dacă nu știi cum să faci unul dintre lucrurile de mai sus sau ai neclarități, dă-mi te rog un mesaj aici și te voi ajuta cu mare drag! :)

UTILE

Munții Bucegi
Punct plecare             Drum forestier Râșnov (intersecție V. Glăjăriei cu V. Mălăiești)
Altitudine max. Crucea de pe Padina Crucii (1897 m)
Traseu Sâmbătă
Intersecție dr. forestier V. Glăjăriei cu V. Mălăiești – Cabana Mălăiești 3h30
Duminică
Cabana Mălăiești – Crucea de pe Padina Crucii și retur pe același traseu 2h
Cabana Mălăiești – Intersecție dr. forestier V. Glăjăriei cu V. Mălăiești 2h15
Diferență nivel +970m / -970m
(din care S: + 800 m și D: +170m / -970m)
Tip traseu drumeție de iarnă
Surse apă nu există
doar jos la începutul potecii eventual se poate lua apă din pârâiașul de sub pod
(la Cabana Mălăiești este izvor doar vara și nici atunci nu e permanent)
se poate cumpăra apă îmbuteliată de la cabană
Stare marcaje bună
Hartă folosită MN 01 (Munții Noștri) Schubert & Franzke | Bucegi
Data februarie 2014
Echipa Adina + Cristi + eu

HARTA

harta Rasnov - Malaiesti

CABANA MALAIESTI

Condiții:

  • Ambele dăți când am dormit la Cabana Mălăiești am primit camera de 3 persoane, deci nu știu cum e în celelalte camere.
  • În această cameră există un pat normal dublu pe partea stângă și unul pliat de 1 persoană pe partea dreaptă. Atât cel de 2 persoane cât și cel de 1 persoană sunt un pic cam înguste și nu foarte confortabile (mai ales patul de 1 persoană). Sunt așternuturi, dar nu prea curate. În camere au fost montate calorifere și a fost destul de ok ca temperatură în marea parte a nopții. Spre dimineață centrala probabil n-a mai avut lemne și în cameră s-a cam răcit.
  • Nu există apă curentă. Doar vara este izvor, și nici atunci nu e permanent. Se poate cumpăra apă îmbuteliată.
  • Wc-ul este afară dar era chiar ok. Cred că se dăduse cu ceva pe acolo, că mirosea chiar parfumat, în niciun caz urât.
  • Se servește masa și mâncarea este bună. Ceaiul de asemenea.
  • Preț cazare: 30 lei / persoană

Telefon rezervare:  0741.074.884

ACCES

Venind dinspre Pârâul Rece pe DN 73A, se face stânga pe DJ 101 la aproximativ 1 km după panoul rutier de intrare în Râșnov (imediat după ce apare și indicatorul la dreapta spre Centru și Cetate). Dacă veniți din sens opus, se face dreapta chiar la panoul rutier “Râșnov”. De aici se urmează drumul, care este marcat permanent cu bandă albastră (atenție la bifurcații, căutați cu privirea în ce direcție se continuă marcajul ca să nu virați greșit).

Drumul este (februarie 2015) în felul următor:

  • primii 4 km – asfalt bun
  • următorii 4 km sunt cu un miliard de gropi, pe care nu prea ai cum să le eviți, trebuie doar mers încet
  • apoi începe drumul forestier, care se îngustează, și se continuă pe el aprox. 2 km. Se poate lăsa mașina după acești 2 km, într-o “parcare” pe partea stângă, unde încap destul de multe mașini, sau se poate continua încă aprox. 1 km, până la bifurcația cu Drumul forestier Mălăiești (este un stâlp cu săgeată). Aici nu sunt așa multe locuri ca la prima zonă de “parcare”, dar există spațiu pentru cel puțin vreo 5-6 mașini. Aici am lăsat noi mașina (în total 11 km de la drumul național, parcurși în aprox. 25 minute):

DSC04660

Nu încercați să urcați mai departe, pe drumul forestier Mălăiești, dacă nu aveți 4 x 4. Și chiar și cu 4 x 4 , când ajungeți la începutul potecii, nu prea există loc de lăsat mașina foarte ok.

Acum fiind iarnă, drumul forestier a fost destul de acceptabil și nivelat în prealabil (atenție dacă cumva a nins cu o zi înainte, că probabil nu fuge nimeni să îl niveleze în secunda 2). Nu știu cum e vara, dar din câte m-am interesant, am înțeles că este de asemenea practicabil cu orice mașină (până la intersecția cu Drumul forestier Mălăiești).

17 comentarii:

  1. Poza “titlu” este zdrobitoare, bestiala, dementiala… !
    Va multumesc ca existati si ca faceti lucruri atat de frumoase ! Unul dintre acestea fiind si informatiile deosebit de utile pe care le furnizati !
    Uneori incerc sa-mi imaginez ce ar fi Romania, lumea daca am fi toti ca dvs. !
    Il rog prin intermediul dvs. pe dl. Cristi sa realizeze cat e de fericit !

    • Corneliu, ca intotdeauna esti extrem de dragut! Multumesc din suflet pentru cuvintele tale foarte frumoase! O sa ii transmit si lui Cristi :P
      PS. Te rog nu mai imi scrie cu “dumneavoastra”, ca ma simt prost :P Suntem cu totii pe aceeasi treapta :)

  2. …Deja mi-e dor de munte!… deşi n-au trecut nici două săptămâni de când am coborât din înălţimi. Mi-e dor inclusiv de zăpada până la genunchi :)
    Am deschis de trei ori postarea asta şi am citit-o pe îndelete (nu glumesc!). Mă uit cu jind la fotografii şi la Mălăieştiul care a rămas pentru mine unul dintre puţinele locuri din Bucegi unde nu am putut ajunge până acum.
    … cântecele de chitară la cabană sunt un vis, l-am (re)trăit recent. Îmi amintesc şi de focurile de tabără din copilărie…
    Ioana

    • Oamenilor ca mine si ca tine ne e permanent doar de munte :) Te inteleg perfect :)
      Iti doresc sa ajungi cat mai repede la Malaiesti, e un loc special in orice anotimp.

  3. Sunt dementiale pozele si intreg blogul! sunt prelucrate pozele, sau asa, k atare, doar “scoase” din aparat ? cu ce functie este facuta poza cu stelele?

    • Multumesc frumos!
      Pozele sunt prelucrate, dar foarte putin.
      Poza cu stelele nu este facuta cu nicio functie, e facuta pe modul “S”, cu timp de expunere lung (30 sec).

  4. Deci..inainte de toate trebuie sa vand ceva,apoi sa mai vand ceva…si..poate ca mai gasesc ceva ca sa vand pentru a-mi achizitiona un aparat photo “destoinic”…fotografiile sunt incredibile,peisajele te atrag ca un magnet si in concluzie…imi fac bagajele…hmm…mai sunt inca 2 luni jumatate..pfff..pana atunci,stam pe Blogul Alexandrei….PS..poate cumnata-miu care e fotograf pro,s-o indura de mine si mi-o imprumuta “Leica” lui:))))

  5. Am fost și eu recent la Mălăiești (în februarie).Tot foarte aglomerat și haos a fost și atunci, dar măcar s-a cântat până târziu… :) Pozele mele au fost făcute cu telefonul, dar am și vreo două cu cabana noaptea, ca cea de sus, făcute cu aparat deștept și iscusință de fotograf adevărat. :)

  6. Alexandraaaa. Am nevoie de o informatie in plus:). Cat timp ai facut de unde ai lasat masina, uzina de curent, pana la cabana?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *