Marturisire: cand eram mica nu-mi placea sa urc pe munte

Pentru mulţi dintre voi este probabil o mărturisire şoc. “Cum, nu mergi pe munte de când erai mică??” Da şi nu. Da, am mers când eram mai mică pe munte cu familia şi în tabere. Însă nu, nu a fost un proces continuu.

Ba din contră, cu ani în urmă fugeam de urcat pe munte ca dracu de tămâie. Tot ce îmi venea în cap erau amintirile de când eram în tabere şi totul era o mare gâfâială la deal. Pufăiam ca o locomotivă şi mă opream din 2 în 2 paşi. Mereu rămâneam codaşă, atât de codaşă încât la un moment dat îmi dădeam seama că nu mai e nimeni în imediata mea apropiere.

Continuarea o puteţi citi pe viajoa.ro.

Vrei să fii primul care află când postez un articol nou pe blog?

Alexandra

Salut! Dacă e prima dată când intri pe blogul meu, îți urez bun venit! :) Scriu aici din 2009, despre marile mele pasiuni: muntele și călătoriile. Mai multe despre mine poți citi aici. Multumesc pentru vizită! Te mai aștept! :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *