Aventuri in Carpati 2013 – Ziua 11: marea balaceala

17 august 2013

Această ultimă zi înainte de plecarea din Slovacia a fost mult aşteptată de toată lumea. Andra voia să se bronzeze un pic, Adi să se răcorească, Cristi să se bălăcească, iar eu… să mă relaxez. După atâtea zile de bătut poteci, de căţărat şi de diverse dureri de tălpi, spate, picioare sau genunchi, după caz, a venit şi vremea să sărbătorim reuşitele şi faptul că am avut o vacanţă superbă, plină de aventuri şi momente frumoase.

Bine, vacanţa nu s-a terminat, dar asta este ultima noastră zi oficială în Slovacia, şi nimic nu mi s-a părut mai potrivit decât să pun la cale o zi de răsfăţ la un centru de „bălăceală”.

Cu vreo 2 săptămâni înainte de plecare am căutat repejor să văd dacă există aşa ceva în zonă şi spre fericirea mea… I hit the jackpot! Chiar în Poprad, la 12 km de campingul nostru, se află AquaCity Poprad, un mega complex cu jdemii de piscine cu ape de toate temperaturile pe care le vrei şi nu le vrei, PERFECT pentru nişte munţomani amărâţi (a se citi obosiţi :)))) care vor să-şi lingă rănile, să-şi relaxeze muchii şi să-şi odihnească oscioarele.

Aşa că după ce ne-am trezit (eu cel puţin cred că am dormit vreo 12 ore după marele Gerlach), am intrat instantaneu pe modul RELAX, am moşmondit pe lângă maşină vreo 2 ore, ba cu micul dejun, ba cu te miri ce, şi abia pe la 12 ne-am urnit din camping.

Ah, da, era să uit, Adi şi Andra s-au trezit mai de dimineaţă şi au încercat din nou să urce cu telecabina pe Lomnicky Stit (după ce ieri mai încercaseră o dată dar nu a mers telecabina decât până la staţia intermediară, deşi era vreme superbă) însă n-au avut noroc nici astăzi, pentru că, aparent, biletele erau SOLD OUT.

Prima dată când mi-au spus am crezut că fac mişto de mine. Abia după ce au insistat de vreo 3 ori i-am crezut. Ideea e că e posibil să stai la coadă pentru bilet şi să nu mai apuci pentru ziua respectivă (pentru că sus ai voie să stai doar 50 de minute şi locul este mic), însă ai varianta să cumperi bilet pentru a doua zi. Presupun că se face cumva un fel de programare pe ore, pentru că altfel nu-mi imaginez cum ar funcţiona sistemul.

În fine, cert e că nu au avut noroc :( Însă au uitat repede de asta după ce am ajuns la Aqua City :) După ce am luat bilete, am primit în primire brăţările de acces şi am intrat, ne-a luat vreo oră numai ca să facem turul întregului complex şi să vedem cam pe unde e rost să ne bălăcim :)

Cu biletul luat de noi am avut acces toată ziua la toate piscinele exterioare şi interioare + saună, şi asta înseamnă o piscină de înot exterioară, cu apă rece, una olimpică interioară, tot cu apă rece, evident, vreo 5 sau 6 piscine cu apă termală interioare şi exterioare, cu diverse temperaturi, tobogane de apă şi alte minuni de-ţi stă mintea.

Şi vreau să zic că aşa de multe sunt, încât abia după jumate de zi ne-am dat seama că ratasem una dintre cele mai frumoase piscine cu apă termală interioare, care era un pic… ascunsă, şi nu reuşisem să o găsim până atunci.

A fost o nebunie. Deşi era sâmbătă şi deci ceva mai aglomerat decât de obicei, iar eu nu mă împac deloc bine cu mulţimile, m-am simţit extraordinar! Fiindcă am fost şi la băile termale din Budapesta (atât cele de la Gellert cât şi cele de la Szechenyi), aveam termen de comparaţie şi pot să spun că astea parcă mi-au plăcut chiar un pic mai mult.

Recunosc că la decizia asta a contribuit un pic şi copilul din mine, care s-a simţit maxim pe toboganele de apă, pe care m-am dat la un moment dat de atâtea ori că mă durea faţa de la atâta râs. Din când în când chiar e bine să ne mai şi jucăm. The feeling is GREAT! :)

În rest, mi-am petrecut ziua de relaxare fie bălăcindu-mă în băile termale (aaaah ce-mi place apa caldă :)))) sau citind. Cu chiu cu vai am găsit un şezlong liber în fundul unei încăperi cu piscină termală în interior, şi m-am înfiinţat acolo pentru mai bine de două ore de citit. Şi taaare bine a mai fost.

Găsirea unui loc liber a fost practic unul dintre puţinele minusuri pe care le-a constatat la Aqua City Poprad. Atât în interior cât şi în exterior este destul de puţin spaţiu pentru şezlonguri, şi drept urmare mult prea puţine locuri de stat jos faţă de capacitatea complexului. De fapt, afară este ceva mai mult loc, însă au decis să lase liber un spaţiu cu iarbă, pentru ca oamenii să poată stea direct pe prosop. Însă dacă mă întrebi pe mine, eu nu cred că cei care stăteau pe jos nu ar fi preferat mai degrabă să stea pe un şezlong.

Un alt minus ar fi faptul că după ce intri în complex, nu eşti lăsat să mai ieşi afară sub nicio formă. Believe me, I’ve tried. Desigur, puteam să ies liniştită, dar trebuia să mai plătesc o dată.

Şi de ce am vrut să ies? Pentru că în zen-ul meu, am crezut că o să ne dea ei prosoape (aşa cum am văzut pe la alte complexe şi spa-uri) şi le-am lăsat pe ale noastre în maşină. Ori n-a fost aşa, şi a trebuit să mă usuc natural ori de câte ori ieşeam din piscină, şi credeţi-mă, nu a fost un proces foarte călduros. Dar na… până la urmă am rezistat… ce era să fac.

Însă oricum, în piscina de înot de afară n-am intrat decât o dată, nu de alta dar apa era muuult prea rece pentru gustul meu. Plus că atunci când ai o alternativă muuult mai caldă nu prea îţi mai surâde piscina cu apă rece. Decât poate… lui Adi, care mereu simţea totul cu cel puţin 10 grade în plus faţă de mine :)))

În rest n-am ce zice, am fost foarte încântată de tot. Complexul avea de asemenea şi un fel de cantină, unde am mers să mâncăm la prânz, iar preţurile nu erau deloc mari aşa cum ne-am fi aşteptat, ci dimpotrivă, au fost mai mult decât normale. Şi am putut plăti şi cu cardul, ceea ce mi se pare un avantaj.

După înserare, la una dintre piscinele interioare cu apă termală are loc un spectacol cu lasere şi nebunii din-astea, însă din păcate n-am mai rămas să îl vedem pentru că deja stătusem acolo de prea multe ore. Cred totuşi că ar fi fost foarte interesant.

Ultima seară în camping am petrecut-o făcând…. bagajele :) This is it, a fost frumos dar… mai trebuie să plecăm şi acasă. Din păcate :( Din fericire…. vacanţa încă nu s-a terminat chiar de tot ;)

Va urma.

Pentru a vedea galeria foto: click pe prima poză şi apoi le puteţi frunzări cu scroll, la dimensiune mare.


Aparat foto: Sony NEX 5R + obiectiv 16-50
Harta rutieră:
Informaţii utile:
Telecabina pentru Lomnicky stit

Preţul biletului de telecabină pentru Lomnicky stit costă 40 de euro dus întors de persoană, pornind de jos de la altitudinea de 870 de metri, schimbând vreo 2 gondole şi o telecabină. Priveliştea de sus cred că merită. Se pot însă economisi ceva bănuţi dacă dispuneţi de timp şi dispoziţie să urcaţi pe jos până la staţiile intermediare de la 1145 m sau 1750 de metri, pe traseu marcat.

Totul este cu atât mai spectaculos cu cât, de la staţia inferioară de la 1750 m până la cea superioară, la 2634 m, nu există niciun stâlp de susţinere intermediar, iar sus, spaţiul este foarte mic, amenajat cu pasarele suspendate.

AquaCity Poprad

Biletul plătit de noi, cu acces la toate piscinele interioare şi exterioare + saune, a costat 20 euro de persoană / zi (poţi sta de dimineaţă până seară). Mai sunt şi alte pachete disponibile, preţuri găsiţi aici.

Vignete:

Pentru Ungaria şi Slovacia este nevoie de vignete dacă vreţi să folosiţi autostrăzile. Noi le-am cumpărat pe amândouă de la un chioşc de dinainte de vama Borş, însă pe urmă mi-am dat seama că mai bine le luam de la o benzinărie. Au costat amândouă 117 lei (probabil ar fi fost mai ieftin în benzinării). Cea pentru Ungaria este doar “pe hârtie” (e recomandat să păstraţi chitanţa primită) iar cea pentru Slovacia se lipeşte pe parbriz în colţul din dreapta sus.

Camping:

Campingul la care am stat noi se numeşte Rijo Camping, şi se găseşte lângă localitatea Stara Lesna de la poalele Munţilor Tatra. Ziua aveam o privelişte foarte frumoasă spre Vârful Lomnicky chiar din camping.

Condiţiile sunt ok, există stâlpi de electricitate şi mese cu băncuţe din loc în loc, există şi cu o mică terasă unde se poate comanda mâncare dimineaţa şi seara (în regim fast food mai mult), băuturi, inclusiv ceai, şi de unde se pot cumpăra diverse dulciuri, pateuri, etc.

Inconvenientele au fost următoarele:

1. Clădirea cu cabinele de duş nu avea o uşă exterioară, astfel încât chiar dacă exista draperie la cabina de duş, era destul de frig, aproape ca şi cum ai face duş în aer liber, iar seara cum e destul de frig chiar şi vara… chestia asta nu era foarte plăcută.

2. La chiuvete nu exista apă caldă. Una singură (din vreo 6) avea montat un mic boiler, dar care la femei în primele zile mergea greu,după care n-a mai mers deloc.

În final ne-am descurcat şi aşa, n-a fost problemă, însă dacă stai mai multe zile acolo (cum am stat noi 7 nopţi) nu e chiar ideal. Dacă mergeţi, nu faceţi duş la cabinele de duş din clădirea cu chiuvetele (nu se încălzeşte apa), ci mergeţi la clădirea separată de duşuri.

Alternativa ar fi campingul Tatranec, în apropiere de Tatranska Lomnica, însă nu ştiu dacă au condiţii mai bune.

Pentru cei ce au mai degrabă treabă în Parcul Naţional Slovensky Raj (Raiul Slovac) le recomand să stea la campingul de acolo, care e chiar la intrarea în parc. Din nou, nu ştiu nici acolo cum sunt condiţiile.

Preţurile pentru Rijo Camping le găsiţi şi pe site, însă ca idee, ar fi aşa:

Preţ pentru maşină / noapte: 3,2 euro

Preţ pentru cort/ noapte: 3,2 euro
Preţ pentru adult/ noapte: 3,3 euro
Taxă turism / adult noapte: 1 euro

După un mic calcul, noi fiind 4 oameni cu o maşină şi 2 corturi, am plătit 6,7 euro / persoană / noapte.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *