Blogul de calatorii vazut la TV sau…Cum dau pe sticlă? :)

Undeva cu o lună – două înainte de nuntă, am primit o invitaţie cel puţin neobişnuită pentru mine, de la Costin Ştefan, prezentatorul emisiunii Vânătorii de vacanţe de la Naşul TV. Cel puţin jumate dintre voi vor spune “ce e ăsta Naşul TV”?. Şi nu vă blamez, nici eu nu ştiam la vremea aia, dar din fericire auzisem de “personajul” Naşul, aşa că am adunat repede 1 cu 1 şi mi-a dat 2, şi m-am “updatat”, ca să zic aşa :) No, toate bune şi frumoase.

M-am bucurat. Cam 10 secunde. După care am citit mai bine mailul şi am văzut că emisiunea se filmează în direct. După care m-am panicat. De când mă ştiu am probleme cu vorbitul în public. Mă înroşesc, mă fac verde albastră, îmi apar pete pe decolteu, şi alte simptome din astea care nu arată bine în situaţii obişnuite, darmite la TV.

Apoi m-am mai liniştit. “De fapt nu voi vorbi în public, căci eu nu văd publicul. Voi vorbi cu Costin, şi acolo vor mai fi poate 2-3 oameni din echipă. Care vorba aia, numai la ce spun eu nu vor fi atenţi. Daaa, ok, ok, acum mă simt mult mai bine.” Pentru cam încă 10 secunde.

După care m-am panicat iar. “Bine, bine, eu nu văd publicul, dar el va fi acolo. Ooooh, shit!”. Aşa că pasul următor a fost firesc: am încercat să-l conving pe Costin că nici el nu vrea să apar în direct şi “dacă nu cumva putem filma în altă zi, şi să apară în reluare”.

Pfff, a fost mai simplu decât mă aşteptam. Costin a zis ok (mamă, ce mi-am îmbunătăţit abilităţile de persuasiune!) şi mai departe eu am aşteptat să găsească Costin o zi în care echipa să fie liberă să filmăm în afara programului. Bine, nu prea am aşteptat per say, dat fiind că aveam o mulţime de lucruri de făcut pentru nuntă. Am mai discutat de câteva ori cu Costin, dar până la urmă… a venit nunta şi noi nu filmasem.

Cum am ajuns din faza asta la a filma, până la urmă, ÎN DIRECT??? Nici eu nu ştiu exact, am fost luată prin învăluire.

După ce m-am întors din luna de miere am fost aşa de aeriană o bună perioadă de timp şi trebuia să fac atât de multe lucruri în acelaşi timp, încât răspundeam foarte rapid la orice mail primit. Aşa că atunci când Costin m-a întrebat dacă nu vreau să vin să vorbesc despre luna de miere cât e proaspătă în minte, am zis da.

Şi uite aşa, vineri pe 5 octombrie, în timp ce cineva număra secundele până la intrarea în direct, mie mi se zbătea pulsul atât de tare la jugulară încât îl simţeam de parcă vrea să îmi iasă din gât. Pentru o secundă (din alea numărate) chiar m-am întrebat dacă nu cumva o să se vadă şi la tv cum mi se zbate, ca un alien în corpul meu. Dar pe urmă am intrat în emisie şi am uitat complet :)

Toată lumea mi-a spus că a ieşit foarte bine, că nu s-a văzut că am emoţii decât un pic la început şi că pe urmă am reuşit să fiu naturală. Eu una nu pot să îmi dau seama foarte bine cât de ok a fost, însă experienţa asta mi-a folosit mai mult decât m-aş fi gândit eu vreodată. Chiar am învăţat din ea, ceea ce nu mă gândisem deloc înainte. Şi nu-i aşa, de fapt din absolut tot ce facem trebuie să învăţăm ceva, că altfel trecem prin viaţa ca gâsca prin apă…

E uşor ciudat să te vezi pe tine vorbind. 1 oră. De regulă când vorbeşti, te uiţi tu la alţii, şi ei te ascultă. Nu ai posibilitatea de a te autoanaliza. Şi nici cei cu care vorbeşti nu au cum să te analizeze foaaarte bine, căci nu sunt nici ei chiar nişte maşini care îţi înregistrează toate gesturile şi toate cuvintele. Pot rămâne, cel mult, cu o idee de ansamblu despre tine.

Pe mine înregistrarea asta m-a ajutat foarte mult să îmi dau seama de anumite gesturi pe care le fac, de anumite ticuri verbale pe care le am (şi cu tooooţi le avem!), şi ce anume ar trebui să fac şi ce anume ar trebui să nu mai fac pe viitor. Acuma, stau eu şi mă întreb…. cât de greu va fi totuşi să implementez ce am învăţat? Dat fiind că atunci când vorbeşti nu poţi să te concentrezi constant la ce şi cum faci şi la ce şi cum spui, nu de alta dar cursivitatea şi rezultatul poveştii va avea de suferit. Well… wish me luck with that! Şi până una alta, puteţi să vedeţi şi voi înregistrarea emisiunii, mai ales cei ce nu au putut să mă vadă atunci când a fost live.

După cum veţi vedea şi în emisiune, se pare că n-am scăpat, şi se lasă cu “va urma”. Doaaamne ajută! :)

Prima parte a emisiunii:

Şi partea a doua a emisiunii:

15 comentarii:

  1. Cum ti-am zis si pe Facebook, ai fost superba si telegenica. Felicitari! Mi-a facut mare placere sa te ascult, din nou, povestind despre deosebita luna de miere…

  2. Am urmarit tot interviul. Pacat ca nu am stiut sa ma uit direct la emisiune. te-ai descurcat de minune. Cunosc sentimentul pe care-l ai cand trebuie sa participi la emisiuni in direct. Am avut si eu parte de o experienta similara, doar ca postul era unul local. Mult succes in continuare si la cat mai multe astfel de aparitii!

  3. Hihi..ai fost tare cool… si am vazut ca a facut el o gafa :D…dupa ce i-ai spus ca nu te-ai plimbat cu gondola, el apoi a intrebat daca v-ati sarutat sub puntea suspinelor…Daaahhh…fara gondola cum ajungi acolo :))))))))…asa ca am gasit una la el si nu la tine :D…Felicitari …dai bine si prin sticla :D

  4. Mirel, multumesc frumos!

    Ana Maria, da, sa stii ca intrebarea aia m-a derutat si pe mine, tocmai pentru ca nu aveam cum sa facem asta daca nu mergeam cu gondola.. drept pentru care am raspuns evaziv :P

    Sincer la emotiile alea nici nu mi-am dat seama ce e in neregula cu intrebarea, dar ceva-ceva stiam eu ca nu e in regula.

    Dar oricum, eu zic ca e scuzabil, adica oricat de multe ai sti, nu ai cum sa le stii pe toate. Plus ca sunt sigura ca orice prezentator n-ar cum sa aiba si el o mica doza, oricat de mica, de emotii :)

  5. ce frumooos! acum după ce-am urmărit înregistrările, parcă-mi pare mai puțin rău că n-am ajuns la ceainărie, am aflat multe despre vacanța voastră :) îți șade bine pe sticlă.

    Șiii? ce planuri ai pentru la anul? Că am prins o frază-n ultima înregistrare cum că deja știi pe unde-o să umblați!

  6. Vorba cantecului : “Te-am vazut, mi-ai placut; Ce ramane de facut …”.
    Superba ideea de a povesti la TV despre MUNTE. Felicitari postului si tie.
    Urmaresc blogul tau si acum ma bucur ca te-am vazut si in direct.
    Felicitari cu ocazia casatoriei. La multi ani fericiti, alaturi de omul ales.
    Cu deosebita admiratie si stima nemarginita.
    Alexandru MIRON, Bacau

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *