Pe munte in rochia de mireasa (partea 1)

Aşa cum vă promiteam acum vreo săptămână şi ceva, am revenit cu pozele de la Trash the dress. Mă rog, eu nu ţin neapărat să folosesc această denumire americănească, dat fiind că nu mi-am distrus (aproape) deloc rochia, aşa că o s-o numesc mai simplu, “cea mai mişto şedinţă foto pe munte în hainele de nuntă, cu cel mai tare fotograf şi o vreme minutată“. Scurtă denumirea, nu? :)

Ce să zic, ne-am trezit într-o dimineaţă frumoasă de toamnă, muult mai târziu decât ar fi fost normal ca să mergem pe munte, şi nici măcar nu am fugit imediat pe uşă, căci eu a trebuit să-mi fac părul :))

Să mă fi văzut ce aiurea arătam cu părul semi-coafat dar îmbrăcată în haine de munte şi bocanci. Dar doar nu era să mă îmbrac cu rochia tocmai de acasă. Aveam totuşi ceva drum de făcut tocmai până pe …… Transalpina :)

Da, acolo a fost locaţia shootingului, ceea ce bănuiesc că nu mai era o surpriză pentru că a fost ghicită pe facebook, dar înainte de a ajunge acolo, l-am luat de Adi de la gara din Râmnicu Vâlcea, nu de alta dar el venea săracu tocmai de la Cluj.

Cu Adi am simţit că suntem pe aceeaşi lungime de undă dinainte să ne cunoaştem personal, ceea ce nu a fost decât un motiv în plus pentru care să simţim ca în orice alt weekend în care am fi ieşit pe munte între prieteni. Numai că de data asta echipamentele de munte au fost parţial înlocuite cu hainele de nuntă :)

Fără doar şi poate, echipamentele de bază nu au putut fi scoase din ecuaţie de niciun chip, nu de alta dar munţomanii îşi schimbă hainele, dar bocancii ba :) Iar munţomanele îşi mai schimbă şi numele :)

Dat fiind toate ingredientele astea, vă las pe voi să decideţi dacă sunteţi de acord cu mine că a ieşit o şedinţă foto genială. Noi cel puţin ne-am simţit extraordinar, ne-am reamintit ce bucurie a fost pe capul nostru ultima dată când am purtat hainele astea, zic că n-am fost nici chiar nişte modele de lepădat (:P aicea să zică Adi..) şi nu în ultimul rând am fost foarte fericiţi că în sfârşit, am dus oarecum nunta şi pe munte, care ne-a răsplătit cu o vreme superbă, şi cu un apus care ne-a lăsat fără cuvinte. A fost perfect.

Vă las în continuare cu prima parte a pozelor, nu de alta dar abia abia am putut alege 55 din cele 450, şi le-am împărţit în două tranşe, ca să nu vă fugă ochii şi să le puteţi admira pe fiecare în parte cu atenţia cuvenită. Dacă până acuma mă plângeam că îmi e greu să aleg pozele făcute de noi pentru articole, acuma a fost de 1 miliard de ori mai greu. Mi-a luat cel puţin 2 ore să fac asta.

Aşadar, Adi, cu riscul de a mă repeta… jos pălăria! :) Îţi mulţumim din suflet!

Să începem zic:

Nu va zic ce frica îmi e de vaci :)) Dar tot eu am propus să ne băgăm printre ele :P

 

De ce??? Pentru că au coarne şi sunt mari!!! Cum de ce?

E atât de linişteeeee…

Alexandra Rosu

Polarul meu drag, cât de mult te iubeeeesc! Nuuuu, nu are nimic de-a face cu faptul că afară sunt 6 grade..

Îîîîn sfârşit :)))) Da cam târziu, nu crezi? :)))

Alexandra Rosu

Tocmai ce ninsese cu câteva zile înainte, aşa că la găsirea unor petice cu zăpadă, a început bulgăreala :D Nuuu, nici nu mi-au îngheţat mâinile! De-loc! :D

Ia de-aici!

Şi-înca una!

După ce ne-au claxonat vreo 24 de maşini (din care vreo 2 oameni m-am întrebat dacă nu mi-e frig – Mnoooo, cum poţi să crezi una ca asta?!? Mi-e cald chiar!) ne-am hotărât că e timpul să ne întoarcem şi noi la locul de cazare.

Dar cum maşina nu mai pornea….

.. oricât de mult am împins eu la ea….

Alexandra Rosu

… am hotărât să facem stopu…

Şi chiar era să oprească cineva…

Dar până la urmă s-o răzgândit….

No luck!

Aşa că după încă puţin împins şi ceva indicaţii date din maşina de soţul cel leneş ce-şi pune nevasta la împins… a pornit şi maşinuţa :P şi am putut merge mai departe. Între timp se înserase şi am asistat la…

…cel mai frumos apus din cate am văzut

Cică să facem şi noi o poză. N-a ieşit. :))))

Alexandra Rosu

A doua zi dimineaţă ne-am trezit cu gânduri mari. Aşa că am reluat procesul de gătire a miresei şi a mirelui (a treia oară!!!!), am luat rucsacurile în spate, ne-am pus mănuşile să nu cumva să ne alunece mâinile pe stâncă şi…

Alexandra Rosu

Zic să ne căţărăm, nuuu? :)

Dar cum m-am căţărat eu în rochie de mireasă… veţi vedea în a doua a parte, mâine :)

Vă sfătuiesc să vizualizaţi pozele dând click pe prima sau ultima dintre ele, şi apoi cu scroll, pentru că blogger ăsta bagă ceva blur pe pozele din articol, dar când le vezi în slideshow se văd la adevărata calitate, şi la dimensiune mai mare, evident. Şi de data asta chiar merită :)

CLICK AICI pentru a vedea continuarea!

15 comentarii:

  1. Foarte misto ca ati ales sa toamna pt sedinta foto (nu stiu daca a fost intentionat sau nu), dar muntele arata spelndid pe fundal. Bine, ar fi aratat oricum :)) insa astfel, culorile sunt geniale, iar apusul ala arata intr-un mare fel. Iar voi sunteti foarte frumosi :)!

  2. Wow!!!!!!!! Buna alegere, Adrian Petrisor are niste poze exceptionale, le tot privesc in picasa si pe blogul sau :) Bestiale pozele, rosul bluzei nu cred ca a fost o intamplare, aceasta culoare da extrem de bine in acel decor si mai ales cu rochia alba. Prea putine poze postate……poti sa le postezi pe toate ca n-o sa ma supar :)))) Marfa de marfa! Felicitari la toti trei!

  3. Ce miştooo :) Pfff, e cel mai trash/love the dress pe care l-am vazut si am vazut cateva, ca era o vreme cand ma tenta si pe mine… dar nu s-a materializat… inca :))

  4. @Larisa, am ales toamna pentru ca era singura varianta in care era Adi liber :))

    La anu vreau sa facem primavara :)

    @Natty: Nu ne-am gandit la contrastul dintre culori, ne-am luat si noi rucsacurile pe care deja le aveam in dotare :)

    @Renutu: Da, Adi e un fotograf extrarodinar! Polarul a fost semi-intamplator. Adica… eu anul trecut mi-am dorit f mult un polar rosu (tot vedeam la oameni pe munte si imi placea mie, nu stiu de ce) si l-am primit pe asta de la Cristi de Craciun :) Este polarul meu preferat, si l-am luat acuma cu mine pt ca e foarte calduros, si are fermoar, si puteam sa il dau jos si sa il pun la loc foarte usor.

    Mai pun poze si in seara asta :)

    @Bia: Pai, daca te tenta, go for it! Ce mai astepti? :)

    @All: Va multumesc mult de tot!!! :*

  5. Wow…..Abia am asteptat pozele :D
    Sunteti foarte frumosi si se vede ca iubiti muntele. Sa aveti parte de cat mai multe ture si….sa mai pui poze! :)

  6. Asta-i buna!

    Cu siguranta iti amintesti un grup de 4 motociclisti care a trecut prin zona de vreo 2 ori si au claxonat :)
    Ei bine … mare minune ca vedem si rezultatul, dar acum imi pare si mai rau ca nu ne-am oprit la o poza.
    Damn!

    Daniel

    • Oh Daniel, nu stiu cum s-a intamplat dar mi-a scapat complet comentariul tau la vremea aceea. Nu-mi vine sa cred ca il vad abia acum dupa 1 ani si ceva!!

      Nu stiu daca o sa mai primesti raspunsul meu dar… oricum…

      Mersi mult ca mi-ai scris! Sigur ca imi amintesc! Ne-a claxonat muuulta lume in ziua aceea dar parca am vazut si niste motociclisti! :)

      Da, sa stiti ca fix o poza pe o motocicleta in rochie de mireasa imi lipsea :P :P

  7. Ce idee frumoasa, originala…!
    Iti citesc blogul de mult, dar m-am oprit pana acum de la comentarii.
    Daca mi-ar trece vreodata prin cap sa ma casatoresc, am zis ca o sa fac asta in varful muntelui!
    Apropo de apus, am prins niste apusuri extraordinare in zona Ranca (Transalpina)! Forme si imagini desavarsite…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *