Bucegi: Spre Vf. Omu prin Saua Strunga – partea 2

Data: 16 iunie 2012

Traseu: Moeciu de sus – Valea Bângleasa – Şaua Strunga – Şaua Batrâna – Vârful Omu (cruce roşie + bandă roşie: 10 ore – mers mai mult decât lejer – a se citi cu pauze multe şi dese :)
Marcaje:+
Echipa: Adina, Sebi, Cristi + me
Telefon rezervări Cabana Omu: 0744 567290

 Şaua Strunga – Şaua Bătrâna – Vârful Omu:  5 h 30

Rămăsesem cu povestea în Şaua Strunga, unde ne bloca traseul o turmă de oi. Din fericire, n-am avut nicio problemă cu câinii, şi am trecut prin ele ca printr-un lan de porumb. Numai că porumbul mai behăia din când în când.

Din Şaua Strunga am ales traseul marcat cu bandă roşie spre Vârful Omu (pe săgeată scrie 5 ore). Atenţie că mai e o bandă roşie însă aceea duce spre Poiana Guţanu.

Din Şaua Strunga începem un mic urcuş care ne duce însă într-o altă lume parcă. Mi-am dat seama imediat că am avut iarăşi super intuiţie să aleg traseul ăsta, nu de alta dar e superb!!

Vremea, nu mai spun, era şi ea superbă! Ba mai şi bătea vântul un pic, şi astfel nu simţeam căldura. Am impresia că aici ne-am şi pus polarele pe noi.

Nu prea se vede din poze, nu? :)

Nu ştiu exact cum şi ce fel, dar această porţiune m-a făcut să îmi aduc aminte de Piatra Craiului.

Traseul între Şaua Strunga şi Şaua Bătrâna e cu suişuri şi coborâşuri, aşa că be prepared! :)

Deja a apărut Coştila ca să ne ghideze. Iar! Doamne cât iubesc releul ăsta! :)

Din păcate nu am reuşit să prind în poză, căci era foarte departe, dar mi-a plăcut tare mult să observ la un moment dat că reuşim să vedem chiar Sfinxul! A fost o surpriză foarte plăcută.

Alee cu flori

Cum să nu iubeşti poteca asta? Cum?

Scufia înjnepenită

Când am ajuns în Şaua Bătrâna mi-am dat seama imediat că aici mă voi reîntoarce. Cred că e cea mai frumoasă şa din Bucegi pe care am văzut-o până acum. “Fereastra” spre Piatra Craiului te lasă efectiv fără cuvinte, nu alta! Aş fi stat aici o mie de ani!

Ora la care am ajuns nu era favorabilă, adică soarele pica total aiurea, dar cu toate astea tot mi-a plăcut la nebunie! Aici se află şi refugiul Bătrâna care, fiind nou, e în stare destul de bună.

Cu greu ne-am desprins, dar a trebuit să plecăm spre Omu, căci deja eram cam în întârziere. Nu mă gândeam decât ca nu care cumva să rămânem fără mâncare, ca data trecută.

Însă mai întâi am avut o probă de foc de trecut, şi anume proba jnepenişului.

Poteca era extrem de îngustă, abia îţi făceai loc cu tot cu rucsac, aşa că nu era deloc o idee bună să nu ai măcar pantaloni lungi, dacă nu şi bluză cu mânecă lungă.

Dar parcă parcă se vede ceva, nu? Voi ce ziceţi??

Da., la maaare depărtare, se vedea Omu (nu în direcţia în care mă uit eu, să nu cumva să vă duc în eroare). Dar până acolo… mult mai era de tras.

După jnepeniş traseul a devenit destul de istovitor. Pantă după pantă, una mai pantă decât cealaltă, se succedau parcă la nesfârşit. Nici nu mai ştiu câte au fost, căci le-am pierdut numărul.

Picioarele se mişcau parcă din ce în ce mai în reluare, şi simţeam că nu mai am putere nici să mă duc pe mine, darmite şi rucsacul din spate.

Plus că ba era frig, ba era cald, nici nu mai ştiai ce să faci.

Pauzele erau din ce în ce mai multe şi mai dese, dar când am ajuns pe marginea Văii Gaura, parcă eram doar eu şi muntele. Aşa că mi-am permis o tandreţe :)

Cu toate astea, n-am putut să nu remarc faptul că mai erau vreo 3 mii de km până la Omu. Give or take 5 meters :))))

Dat fiind că această următoare poză este deja cu Coştila, făcută din faţa Cabanei pe înserat, vă daţi seama că de la poza anterioară până am ajuns n-am mai avut putere nici să apăsăm pe butonul amărât al aparatului ca să mai facem vreo poză.

Nu ştiu de unde am avut putere, căci a fost o continuă urcare mai mult decât obositoare, dar iată că până la urmă am reuşit, a treia oară, să ajungem la Omu. Victorieeeee (cu ultima suflare)!!!

După o masă pe care o aşteptam deja de cam multe ore, am reuşit cumva să mă ţin trează până la astfinţit. Nu de alta dar credeţi-mă, dacă mă aşezam în pat, acolo rămâneam. Am făcut asta de prea multe ori :P

De data asta însă m-am ţinut tare şi a meritat din plin!

Nici nu-mi vine să cred că poza asta, de exemplu, e făcută la aproape ora 22.

Fotografii meticuloşi ce şi-au cărat trepiedul până aici aveau de treabă

Ciudat e că nu erau foarte multe corturi acum la Omu. Când am fost în 2010, erau o mulţime, abia am mai avut loc să îl punem pe al nostru, dar pe de altă parte atunci era iulie, nu iunie. Şi în timp ce-mi îngheţau degetele pe aparat… începeam să înţeleg de ce.

Băi şi am vrut să îmi iau mănuşile…. Dar se pare că omu uită repede că acum 2 ani la fel i-au îngheţat mâinile pe cort în timp de îl punea… De fapt nu uitasem faptul, ci doar senzaţia.

Şi fix ca şi acum 2 ani, la ceas de seară băteau toate vânturile alea de se zice că se întâlnesc aici colea la Omu, timp în care eu cică vroiam să fac poze. La un moment dat efectiv a trebuit să fac o pauză şi să intru un pic în cabană ca să îmi revin, căci nu îmi mai simţeam vârful degetelor.

Dar cu toate astea, n-am putut să mă desprind până la final. Am stat împreună cu toţi ceilalţi şi am numărat secundele până când soarele a dispărut cu totul şi nu se mai vedea nicio geană din el.

A fost cea mai frumoasă seară la Omu, şi sper să mai am câte una cel puţin la fel de faină în fiecare an.

7 comentarii:

  1. Casa de piatra incaodata si have fun acolo la Viena (unde esti acum), de fapt have fun in toata calatoria si sa va intoarceti cu amintiri frumoase!
    In alta ordine de idei, foarte frumos apusul la varful Omu si traseul ales.

  2. Asta e un fel de traseu before&after marriage:)) Voi l-ati parcurs inainte de nunta,noi dorim sa il facem dupa nunta:) Credeam ca e posibil ca din Moeciu de Jos sa ajungem pe Vf.Omu si sa ne intoarcem in aceiasi zi…ha!! Buna gluma..Deci..rezervare la Cabana Omu din timp,se fac 10 h apoi innoptezi acolo ,dupa care a doua zi te poti intoarce.E fain ca treci pe langa Valea Gaura…anul trecut din cauza ploii nu am reusit decat sa ajungem la Cabana Malaiesti,apoi a doua zi ne-am intors in Bran pe la Glajerie…e posibil,sa te intorci in Bran prin Varful Scara??? Tare mult mi-as dori sa ajung pe acolo..

    • :) Faina luna de miere :)
      Daca vreti sa treceti si prin Vf. Scara, atunci va recomand sa porniti din satul Poarta.
      De acolo incep 3 trasee: Clincea (banda rosie – trece pe la ref Tiganesti), Ciubotea (triunghi galben – trece prin vf scara) si Gaura (cruce rosie). Alegeti voi pe care urcati si pe care coborati :) Toate sunt frumoase!
      Casa de piatra si carari cu soare! :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *