În vizită la Salina Turda – o minune subterană

Scris de | Alexandra

Ziua 6, joi, 20 iulie 2011: Gârda de sus – Turda – Salina Turda – Cheia – Rimetea: 153 km


Dimineaţă când ne-am trezit încă mai ploua. Plouase o grămadă în cursul nopţii şi în continuare se anunţau ploi în Rimetea. Aveam în plan să facem Piatra Secuiului astăzi. Dar de unde…

Când ne-am urcat în maşină şi am plecat nu prea ştiam ce să facem. Nu se anunţa ploaie chiar toată ziua dar nici senin nu era. Pe drum m-am gândit şi m-am răzgândit de o mie de ori şi am planificat şi am răsplanificat de încă de o mie.

M-am gândit să mergem azi la Salina Turda, căci era destul de aproape, plus că dacă totul ar fi mers conform planului iniţial, n-am mai fi avut timp de ea, şi era păcat. În acelaşi timp… trebuia a doua zi să facem Piatra Secuiului ŞI Cheile Râmeţului, ceea ce era un pic din scurt şi obositor…

Dar am stat şi m-am gândit eu în capul meu… Am făcut calcule de timpi… am luat toate ipotezele în calcul şi… am zis hai să facem aşa. Vedem noi… Măcar se anunţă vreme mai bunicică mâine…

Dar voi detalia şi aici un pic.. Auzisem de Salina Turda că arată genial acum după marea renovare, şi chiar văzusem şi poze pe câteva bloguri. Totul părea cât se poate de SF, şi asta e şi impresia cu care am rămas după ce am vizitat-o şi eu.

Cam asta e prima vedere pe care am avut-o deasupra Minei Rudolf, în care se găsesc tot felul de jocuri, de la bowling până la tenis, fotbal… cam tot de vrei…

Jos se coboară cu un lift sau pe scări, şi recomand scările pentru că este foarte aglomerat la lift…

A, da, în Mina Rudolf este şi o roată :) Pe parcurs ce coboram scările ne tot opream să mai facem poze, chit că arăta cam la fel, dar era extraordinar, ni se parea genial!

Odată ajunşi în Mina Rudolf şi am căscat gura la terenurile de tenis/fotbal, şi la toate celelalte minunăţii care erau pe acolo, am ajuns la un fel de balcon, din care se vede Mina Terezia, cel mai futuristic amenajată.

Acesta este „balconul” văzut de jos, după ce am coborât în Mina Terezia. Jos în Mina Teresia se ajunge tot cu liftul sau pe scări… La fel… liftul este aglomerat… nu ne place…

În Mina Teresia au amenajat un fel de insuliţă, iar în jurul ei se pot face plimbări cu bărcuţe închiriate. Cine se simte romantic? :)

Concluzie finală: dacă treceţi cumva pe lângă Turda este mare păcat să nu mergeţi să vedeţi Salina Turda. Este cu adevărat extraordinară şi pe noi ne-am impresionat foarte mult! Şi nu ne lăsăm chiar aşa uşor impresionaţi de astfel de „obiective turistice” :)

Când am plecat de la Salină nu prea mai aveam ce face… era deja ora 15 şi ceva… Am plecat de la Turda, ne-am îndreptat spre drumul nostru care să ne ducă la Rimetea. Dar înainte de asta trebuia sa punem benzină, aşa că am deviat un pic. Şi cum mergeam eu aşa frumos, deodată mă uit în oglinda retrovizoare şi ce văd în depărtare: Cheile Turzii, cu o combinaţie de nori şi raze de soare deasupra, care le făceau să pară un loc de pe altă lume. Am zis că mi se pare, şi am mers mai departe. Însă după ce am pus benzină, am întors şi de data astă le vedeam direct în faţă. Nu mai părea ireal. Era totul… woooow!  Eram undeva pe un fel de deal că altfel nu-mi explicam cum vedeam tocmai până la Cheile Turzii, cert e ca a fost ca o apariţie divină :P

Aşa că ne-am urcat în maşină cu gândul „să mergem până acolo!?”… Adică, ştiţi… era o lumină din aia specială dată de poziţia norilor în raport cu razele soarelui, care nu stă la nesfârşit să te aştepte pe tine să tragi un pui de somn, să faci un grătar sau mai ştiu eu ce. Stă un pic şi gata, arrivederci!

Dar ce, în cât timp pot să fac vreo 10 kilometri? M-am gândit eu…. aşa că i-am dat repede bice şi în dreptul indicatorului spre Cheile Turzii care apare după localitatea Mihai Viteazu am făcut repede vâââââj la dreapta şi am mai dat bătaie pe stăduţa îngustă din Cheia care urcă printre case şi în câteva minute am fost din nou deasupra Cheilor Turzii. 

Hai, repede, ia aparatul din maşină, fugi un pic la deal, hai lasă cornuleţul luat de la benzinărie că-l mănânci după aia, hai hai hai, move iiiiit!!! :)

Aşadar, cu tot cu îmbucăturile în gât, am fugit repede să prindem în poză tot ce puteam din magia locului combinată cu norii, razele de soare şi culorile extraordinare.

Uitasem cam cât de frumos e aici de când am fost la Cheile Turzii în 2009, dar jur că acum era şi mai frumos! M-am simţit cu adevărat norocoasă că am prins aşa momente aici!

Într-adevăr, după ce am ajuns noi nu a mai durat mult şi norii au acoperit de tot soarele, aşa că ne-am mulţumit cu cele câteva momente minunate şi ne-am întors la drumul principal DN75, după care am făcut stânga spre Rimetea, pe DJ107M.

La început se trece pe un pod într-o stare jalnică, total dinamitat, hurducăim maşina, după care mergem mai departe pentru că deja vorbisem cu cineva care ne spusese că după vreo 4 km drumul este recent refăcut. Şi oricum nici cei 4 km nu sunt răi, doar podul ăla e groaznic.

Pe urmă, de la limita de judeţ, e ca în palmă drumul. Ajungem şi destul de repede (înainte de intrarea în Rimetea) la campingul Gyopar (Floare de Colţ). Aici ne întâmpină o doamnă foarte amabilă care ştie perfect româneşte (de fapt nu mi-am dat seama dacă e româncă sau unguroaică), dar în fine, nici nu prea conta.

Campingul arată extrem de bine, este foarte frumos amenajat şi dichisit, şi are tot ce îţi poate trebui.

Ba mai mult, am luat pachet cu demipensiune, adică la ora 19 ne-am aşezat frumos la masă şi am păpat ce ne-au pregătit, precum şi a doua zi dimineaţă. Şi am primit şi prăjiturele din partea casei. Yummy yummy! :)

Noi am dat 90 de lei amândoi pentru o noapte la cort şi demipensiune, ceea ce e super ieftin, dar aici sunt şi căsuţe sau camere în pensiune, dacă cineva doreşte.

Acuma să vă zic şi faza tragi-comică a zilei :)

Dimineaţă, atunci când eram în maşină şi planificam în gând cum să facem să urcăm şi Piatra Secuiului şi să facem şi Cheile Râmeţului în aceeaşi zi, după ce am calculat timpi, km şi alte prostii să mă asigur că este un plan realistic, şi după ce am calculat din ce parte bate soarele în ce perioadă a zilei şi care ar fi ordinea cea mai bună ca să avem o zi super reuşită, am concluzionat că cel mai bine facem dimineaţă Cheile Râmeţului şi după amiază Piatra Secuiului. Buuun. Pentru asta însă, ideal era să dormim aproape de Cheile Râmeţului, adică la Cabana Râmeţ. Buuun. Aveam numărul notat în agendă, îl rog pe Cristi să sune în timp ce eu conduceam, ca să ne asigurăm că avem seara cameră rezervată, şi sună.

Nu dăduse pe speaker, dar mi-a spus el pe urmă ce i s-a spus la telefon, şi iată reconstituirea.

Apelul numărul 1:

– Alo bună ziua!
– Bună ziua!

– Puteţi să-mi spuneţi vă rog dacă aveţi o cameră de 2 persoane liberă pentru în seara aceasta?

– Păi avem noi nişte camere de protocol pentru credincioşi la mănăstire. Vă dau numărul să sunaţi acolo şi să întrebaţi.

– Da, mulţumesc, spuneţi.

– 072….. 

– Ok, mulţumesc, la revedere!

Apelul numărul 2:

– Alo bună ziua!
– Bună ziua!
– Puteţi să-mi spuneţi vă rog dacă aveţi o cameră de 2 persoane liberă pentru în seara aceasta?
– Da, da, avem, vreţi să vă rezerv?
– Da, da, pentru seara aceasta.
– Pe ce nume?
– cutărică
– Ăăăăă, sunteţi familie?
– Ăăăăă… nu…..
– Da ce sunteţi?
– Păi… suntem 2… o fată şi un băiat (deja penibil)
– Şi nu sunteţi căsătoriţi?
– Nu…
– Aaaaaa…. nuuuuuuu, nu se poate, noi aici suntem la biserică, nu, aici e pentru credincioşi… nu… nu se poate.
– …..Ok…. păi şi ce să fac să sun înapoi la cabană..?
– Da… sunaţi înapoi. La revedere!

Apelul numărul 3:

– Alo bună ziua!
– Bună ziua!

Ştiţi, v-am sunat mai devreme şi mi-aţi dat un alt număr pentru o cameră de două persoane în seara aceasta….

– Da.

– Păi… au spus că nu se poate pentru că nu suntem căsătoriţi… Se poate să ne daţi o căsuţă la dumneavoastră?

– Ah, păi nuuuu, nici la noi nu se poate aşa…

– Ah, pai atunci daţi-ne într-o cameră cu mai multe paturi…. nu contează….

– Pai deci vă rezerv două paturi?

-Da.

– Dar aţi înţeles da? Sunt în camere separate!

– Ah, da??

– Pai da, sunt camere de fete, şi camere de băieţi

– (eyes rolling) Atunci nu… Cu cortul nu ne primiţi?

– Cum? Nuuuuu, nu se poate, aici e casa Domnului, nu se poate să staţi nici cu cortul, nici cu nimic, nu se poate!

– Mmmm, ok, pai haideţi că o să revin eu cu un telefon. Mulţumesc! La revedere!

– Bine. La revedere!

Concluzii? Nu cred că mai e nevoie…

După ce a închis telefonul, mi-a spus şi mie Cristi pe scurt ce i se spusese în telefon, deşi deja mă cam prinsesem care era faza, ba chiar aveam o vagă bănuială că asta se va întâmpla în momentul în care i-a zis de camerele de la mănăstire. Era totuşi normal.

Dar să fie la fel şi la cabană … asta nu mă aşteptam… dar dacă stau să mă gândesc că e administrată cumva tot de mănăstire… În fine. După asta nu ştiam dacă să râd sau să plâng, pentru că din cauza asta trebuia să dormim în Rimetea, unde ştiam că este campingul respectiv şi să facem drumul de la Rimetea la Valea Mănăstirii a doua zi dimineaţă, în condiţiile în care oricum aveam o mie de chestii de făcut în ziua aia… Dar nu îmi permiteam nici să mergem acolo şi să căutăm altă cazare pentru că ştiam că sunt sate pe acolo şi nu vroiam să risc să nu găsim nimic…

În orice caz, deci aţi reţinut da? N-aţi pupat mâna naşului, nu pupaţi loc la Cabana Râmeţ! :))


Dacă vrei să citești continuarea sau celelalte jurnale despre Turnul României 2011, le găsești aici.




CAZARE

Dacă aveți nevoie de cazare în zonă, mai jos afișez pensiunile din zonă de pe booking (introduceți perioada dorită pentru a le vedea pe toate și dați, eventual, zoom out):



Booking.com


Ziua 6, joi, 20 iulie 2011: Gârda de sus – Turda – Salina Turda – Cheia – Rimetea: 153 km

Utile:

Preţuri Salina Turda:
Adulţi: 15 lei
Copii, elevi, studenţi: 8 lei
Mai multe detalii pe site.
Program: intrarea se face de la 9 la 15, si se poate vizita pana la ora 17.

Atentie!! In Salina sub maxim 10 grade, deci ar fi bine sa aveţi pantaloni lungi, încălţări închise şi măcar o bluza cu mânecă lungă.
 


Cum se ajunge la Salina: Adresa este Aleea Durgăului nr. 7 dar neavând strada asta pe GPS, am urmărit indicatoarele care sunt amplasate peste tot prin oraş. Sunt albicioase dar se identifică imediat şi ne-au dus direct, fără să ne pierdem pe undeva.

O noapte la cort + demipensiune la Camping Gyopar, Rimetea: 90 lei / 2 persoane.


Traseu cu maşina parcurs în Ziua 6:

Despre autor

ALEXANDRA PUȘCAȘU

Salut! Sper că ți-a plăcut să citești acest articol la fel de mult pe cât mi-a plăcut mie să‑l scriu pentru tine :) Am creat acest blog în 2009 pentru a-i ajuta și pe alții să găsească fericire și libertate prin intermediul călătoriilor și a naturii. Te invit să citești mai multe aici.

COMENTARII

  1. Oau, foarte frumoase Cheile Turzii. cat despre salina, ce sa mai zic? u am fost impresionata de Salina Slanic Prahova, de maretia ei, insa dpdv al amenajarii lasa foarte mult de dorit. In schimb aceasta…OAU! Trebuie sa merg acolo candva!

    Legat de manastire…ma lasi cu oamenii aia plini de credinta? Biserica in general imi provoaca repulsie, ca si institutie. De orice fel. Bleah! Lasa sa pupe ei icoanele cu sarg ca nu mai poate Doamne-Doamne de dragul lor! ha!

  2. Da, ziua aceasta a fost cu multe „oau”-uri :)

    Cu biserica ce sa zic.. fiecare cum crede… noi am ramas cam masca, nu ne asteptam sa nu putem sta intr-o cabana de munte… Dar asta e… A fost super ok pana la urma. Chiar muuult mai ok!

  3. Trebuia sa improvizati, sa sustineti ca sunteti casatoriti dar ti-ai pierdut CI, dar, in acelasi timp, turisti habotnici si vreti neaparat sa va rugati in camera de protocol (hai ca suna bine :)!

  4. Mmm, nu stiu, nu stiu, ne-am gandit in gluma si la asta, dar nu aveam nici inele..nici nimic… si pe urma ne-am gandit ca poate ne da test cu intrebari despre slujba :)))))

  5. Am fost si eu cu prietena mea in august la cabana, am stat doua nopti (una in cabana, una la casuta de la cabana, ca noi nefiind hotarati daca stam si a doua noapte, cabana s-a umplut si n-am mai prins loc decat la casuta) si nu a fost nevoie sa fim casatoriti. Si nici nu prea parea sa fie gospodarita de Manastirea Ramet.
    Poate ati sunat voi in alta parte…

    Altfel, zona e chiar draguta, cheile Rametului nu trebuie ratate pentru nimic in lume :)

  6. Da, noi ne-am dus direct. Oricum, clar nu a fost o exceptie pentru noi, pentru ca mai erau cupluri necasatorite destul de multe.

    Initial voiam sa punem cortul undeva pe marginea apei, mai sus de cabana (cum mai facuseram acu vreo 4 ani), dar cand am ajuns acolo am zis sa intrebam la cabana daca au locuri.

    Cabana era cam in renovare, dar am primit o camera cu 4 paturi doar pentru noi doi, cu rugamintea sa nu deranjam mai mult de 2 paturi, ca ne taxeaza si pentru alea.

    A doua zi initial voiam sa plecam, dar dupa ce am fost prin chei si prin Cheia, ne-am intins cam mult si am zis ca mai bine mai stam o noapte. Cum intre timp venise un grup de turisti mai mare, camera noastra se daduse, asa ca pentru noi nu a mai avut decat o casuta de lemn, langa cabana.

  7. Asta numesc eu un blog pe o anumita specialitate. Primesti rute, km, preturi,… vreau sa spun ca mai ramane nr de tel de la cazare si programul orar de la ceea ce urmeaza sa vizitezi si este de nota 10*
    Felicitari ! Merita promovat

  8. Mersi frumos!
    Uite chiar nu m-am gandit niciodata sa dau numarul de telefon de la cazare :) De obicei pun site-ul si e implict.. doar poate o sa fac si asta :)

  9. Am fost in cheile Turzii si la salina Turda, acum cateva zile, a fost superb. cel mai mult mi-am dorit sa-i duc pe copii in defileu si am reusit ! Am mai fost in chei, doar in cla aIVa.

  10. Bravo! Foarte frumos!
    A fost o revedere foarte placuta deci, dupa atatia ani :)

    Si eu vreau sa ma intorc in Cheile Turzii, sa speram ca o sa reusesc cat de curand.

Comentariile sunt închise.

Item added to cart.
0 items - 0,00 lei