De la 0 la 2544 m – Cap. 12: De la Balea Lac la Cabana Podragu

Data: 6 august 2010

Traseu: Bâlea Lac (2040 m) – Şaua Caprei (2315 m) ( – 45 min)

Şaua Caprei – Lacul Capra – Fereastra Zmeilor (2175 m) (  – 1h 30)

Fereastra Zmeilor – La trei paşi de moarte – Monumentul Nerlinger (  – 1h 30)

Monumentul Nerlinger – Vf. Mircii (2461m)(  – 50 min)

Vf. Mircii – Lacul Podu Giurgiului – Şaua Podragului (2307 m) (  – 1 h 15)

Şaua Podragului – Cabana Podragu (2136 m) (  – 25 min)

Durata totala: 6 h 30

Diferenta de nivel: + 750 m, – 600 m

Lungime: ~ 9.5 km

Surse de apă: Între Lacul Capra şi Fereastra Zmeilor, Lacul Podul Giurgiului

Telefon Cabana Podragu: 0745 319766; 0740 041766 – dl. Opris

După ce am venit din Retezat am simţit că ar fi mai bine să nu pornim cu cortul în spate şi în Făgăraş, mai ales pe creastă, pentru că ne-ar fi mult mai uşor să ne deplasăm cu greutate mai mică, mai ales în condiţiile în care se poate, având la dispoziţie Cabana Podragu. Aşa că imediat ce am hotărât când vom porni la drum, am făcut rezervarea la Cabană pentru vineri seară şi sâmbătă seară (trimis mesaj la 0745.319.766 şi sunat pe dl. Opris (asociat) la nr. 0740.041.766 ca sa fim siguri).

Apoi, după ce am lenevit 2 zile la Vama Cucului, a venit şi timpul să ne luăm bocceluţele în spate şi să pornim 3 zile pe creastă. Scopul era să ajungem pe Moldoveanu, evident, dar am ales în mod expres traseu pe creastă, chiar dacă înseamna o tură de 3 zile, ca să mă pot bucura cat mai mult de frumuseţea Făgăraşului.

De data asta nu ne-am mai grăbit aşa tare şi ne-am trezit pe la 8, am lăsat bagajul cu laptopul în custodie la Vama Cucului, am mâncat şi abia la ora 9:50 am fost la Bâlea Lac şi am pornit cu primii paşi în urcuşul abrupt spre şaua Caprei, pe triunghi albastru.

 Bâlea Lac (2040 m) – Şaua Caprei (2315 m):  45 min

De data asta se pare că ne-am putut încadra în timpul de parcurs de 45 de minute. În iunie când urcasem spre Vf. Vânătoarea lui Buteanu, din cauza limbii de zăpadă care încă mai era aici, nu ne-am dat seama că era fix peste traseul normal, iar noi ocolind-o, ne-am abătut destul de mult de la traseu şi de aia am făcut mai mult. Şi pentru că era foaaarte cald, de asemenea.

Vremea nu era deloc grozavă, lucru pe care îl ştiam deja, însă se anunţa ceva mai bună pentru următoarele zile. Totuşi era ok, pentru că nu ploua, şi nu era nici cald, aşa că nu ne-am luptat decât cu efortul, nu şi cu căldura.

Am ajuns în scurt timp la Lacul Capra, şi încercam să-mi imaginez ce-ar fi fost dacă vremea ar fi fost aşa buna ca aici. Ei, n-a fost însă sa fie, poate la întoarcere, sau… data viitoare când ne vom întoarce pe creastă.

 Şaua Caprei (2315 m) – Lacul Capra – Fereastra Zmeilor (2175 m) – La trei paşi de moarte – Monumentul Nerlinger – Vf. Mircii (2461m) – Lacul Podu Giurgiului – Şaua Podragului (2307 m): 5 h

După ce trecem de Lacul Capra, traseul continuă destul de lin, ajungem la monumentul ridicat pentru alpiniştii luaţi de avalanşă în 1963. Nu ne oprim în acest loc trist şi începem coborârea un pic abrupta de pe Piciorul Caprei, după care urmăm o lungă brână. De aici izvorăşte pârâul Capra, din două locuri, şi e momentul să umplem sticlele.

Dibuim prin ceaţă şi Refugiul Fereastra Zmeilor, deci înseamnă că nu mai avem mult până la fereastră. Acum însă s-a construit un nou refugiu lângă acesta, şi probabil a fost şi dărâmat cel vechi, nu ştiu sigur.

Din păcate n-am mai avut chiar aşa puţin până la Fereastră, pentru că a urmat o mică urcare peste un mic picioruş (nu ştiu dacă se numeşte cumva) şi abia apoi (pe la ora 12) am ajuns şi la faimoasa Fereastră a Zmeilor.

Deşi vremea nu e deloc bună şi aici chiar bate vântul cam tare, am făcut câteva poze, deşi nu am reuşit să o prindem chiar bine frumuseţea locului…

După câteva minute de pauză pornim mai departe, şi destul de repede ajungem la pasajul denumit La trei paşi de moarte. Pentru cei ce au rău de înălţime nu e deloc indicat. Dar dacă nu ai rău de înălţime şi pe deasupra îţi mai şi plac pasajele cu lanţuri şi cabluri, ca şi mie de altfel, atunci nu ai nicio problema. Pasajul este format dintr-o serie de 3 portiuni cu cabluri si lanturi. Nu este unul extrem de dificil, ci necesită mai multa atenţie şi răbdare. Graba strică treaba!

În faţa noastră este un cuplu la vreo 40-50 de ani care se mişcă destul de greu, aşa că pentru câteva momente trebuie să aşteptăm să se elibereze cablurile.

Apoi, calare pe ele! :)) Cam greu sa facem poze aici dar… am făcut şi noi ce-am putut. Ideea era că eu nu prea am găsit poze înainte să plec, şi am vrut să mă străduiesc să fac măcar câteva explicite pentru cei care vor să vadă dinainte cam cum e…

Pentru cei ce chiar nu au curaj pentru aşa ceva, din Fereastra Zmeilor porneşte un traseu care ajunge tot la Cabana Podragu (dacă aia vă e ţinta finală), care ocoleşte zona La trei paşi de moarte, dar urcă şi coboară 3 culmi, pentru că trece prin 2 căldări. Trece pe la Lacul Podrăgel, se parcurge în aprox. 4 h 30 şi este marcat cu bandă albastră.

Noi, după ce am trecut de “La trei paşi de moarte” am schimbat oficial macazul şi suntem pe partea “ailaltă”a crestei geometrice, adică pe partea stângă în sensul nostru de mers.

Continuăm traseul bandă roşie, care începe să urce uşor, pentru a ajunge în şaua în care se află Monumentul Nerlinger. Aici se impune o pauză binemeritată, aşa că mă tolănesc pe iarbă şi admir Lacul Buda, frumosul lac triunghiular din care se “naşte” Valea Buda.

Din acest punct traseul urmăreşte creasta geometrică timp de jumătate de oră şi senzaţia e chiar amazing!

Însă în curând intrăm cu capul în nori şi vizibilitatea este redusă foarte mult, abia vedem 10 – 20 de metri în faţă. Totuşi nu e deloc greu să ne dăm seama că începem să urcăm, şi chiar ca lumea. E ultimul urcuş pe ziua de astăzi, şi cel mai greu. Vf. Mircii nici măcar nu se vede şi deci nu am cum să-mi dozez efortul în condiţiile în care nu văd cât mai e. Aşa că nu pot decât să continui să urc, şi să sper că nu mai e chiar mult.

Urcuşul a durat cam 20 de minute, iar sus nu am văzut chiar nimic. De aici am putea vedea chiar trapezul Viştea – Moldoveanu dar în condiţiile de fază, ciuciu! :) Aşa că ce era să facem, decât să mergem mai departe. Coborârea de pe Mircii mi s-a părut destul de abruptă şi accidentată şi a durat nici mai mult nici mai puţin de 40 de minute. Cam pe la mijloc am ieşit cu capul din nori şi a început să se vadă un pic Lacul Podu Giurgiului. Jos lângă el am făcut din nou o mică pauză, am mai luat puţină apă şi am încercat să ignorăm movila de gunoaie care trona undeva lângă lac. Mai greu cu bunul simţ…

Am plecat de lângă lac la fix 15:15, după un sfert de oră de pauză şi am început să urcăm uşor spre Şaua Podragului, care după calculele mele n-ar trebui să fie prea departe.

Nu mi-am dat seama foarte tare dacă eram obosită sau nu până când am ajuns, într-adevăr în şa. M-am uitat cu ochii mijiţi spre cabană şi mi-a luat câteva secunde bune până să mă conving, pentru că era aşaaa de micăăăă…

 Şaua Podragului (2307 m) – Cabana Podragu (2136 m): 25 min

Mi-am dat seama că nu o să ajungem chiar în 10 minute la ea, dar nu puteam să nu rânjesc cu gura până la urechi, după cum am văzut pe urmă că m-a prins Cristi in poze, în timp ce coboram spre cabană.

Peisajul este deosebit, datorită lacurilor din zonă, pentru că pe lângă Lacul Podragu, de întindere mai mare, în zonă mai există câteva “băltiţe”, şi o zonă cu muşchi verde, crescut pe deasupra apei.

La cabană am ajuns la 16:20, după 6 ore jumătate după ce am plecat de la Bâlea Lac. Aici mai erau doar câteva persoane, având în vedere că e doar vineri, însă ne aşteptam să mai vină destul de multă lume.

Cabaniera ne-a luat în primire şi ne-a arătat toate camerele pe care le are disponibile. Am ales camera 3 de la etaj, care costa 35 lei / pat şi are 18 paturi. Mi-am dorit o cameră cu mai puţine paturi dar..nu prea aveam de unde alege.

La parter sunt nişte camere cu 25 lei / loc, însă condiţiile sunt ceva mai proaste.

Am plătit ambele nopţi ca să ştim o treabă, am întrebat de programul sălii de mese (de la 7 la 20:30 cu pauză între 11 şi 13) şi apoi m-am întins un pic în pat ca să mă odihnesc. Am moţăit acolo un pic, după care am ieşit să iau nişte aer, că tare frumos era afară.

Măgăruşii erau tare hazlii, mai ales unul mic şi pufos care stătea trântit pe jos, de parcă îl muşcase musca ţeţe, nu alta. M-am dus lângă el să-l pozez aşa lăţit mai de-aproape dar m-a simţit şi a ridicat căpuşorul.

Alţii se spălau reciproc… erau tare simpatici şi-mi era mai mare dragul să mă uit la ei.

După asta am început operaţiunea hai să ne sunăm mamele, care a fost un fisco total. Ni s-a spus că semnalul este pe prima treaptă de piatră de jos în sus (yeah, funny) aşa că ne-am postat în zonă şi am început să plimbăm telefoanele prin aer ca-n filmele cu proşti. Cristi cu orangeul lui a reuşit să prindă semnal dar minunea a ţinut foaaaarte puţin.

El ca el, dar eu, cu vodafoneul meu, nu prindeam nimic. Da nimic! Nici o liniuţă amărâtă, şi când apărea, îşi bătea joc de mine, că sunam şi nu se întâmpla nimic.

Ne-am învârtit noi ce ne-am învârtit şi am aflat că jmecheria e să ai un telefon cât mai praştie, cât mai vechi, de preferinţă cu ecranul spart :)))) Ultima parte e o gluma la adresa băiatului care vorbea fără nicio treabă de pe un nokia mai vechi aşa, care avea ecranul accidentat. Însă a fost foarte de treabă şi mi-a dat şi mie să vorbesc, chiar de pe minutele lui, că a zis că nu are rost să mă chinui să pun cartela mea, că oricum are minute.

Am vorbit pe-ndelete cu mama, ba chiar mă tot întreba o grămadă de chestii şi începea să-mi fie jenă de omul ăla că-i consum minutele. Deci ca să fiţi siguri că puteţi vorbi la telefon, luaţi un telefon mai vechi. Cââât mai vechi posibil! :)

Despre cabană ce să mai zic… Cabaniera a fost chiar de treabă, contrar celor citite pe net despre ea, şi nu a avut decât o regulă: să nu punem rucsacii pe pat. Ceea ce mi se pare şi normal în condiţiile în care pe munte când faci pauză îl pui pe jos şi aşternuturile nu se spală chiar uşor.

În cabană erau instalate chiuvete noi şi există chiar şi spălător unde ne-am putut spăla pe picioare. Cu apă rece, doar ce credeaţi? Nu am mai întâlnit pe nicăieri spălător la cabană, şi chiar m-am mirat că la peste 2000 există aşa ceva. Cei mai căliţi pot face şi duş, aşa că nu am decât cuvinte de laudă pentru chestia asta.

Wc-ul este turcesc, cu instalaţie de tras apa şi amplasat la parter şi era chiar curat după părerea mea, nu cum e cotineaţa de la Omu de exemplu, care, mă rog, e afară, e cu totul altceva…

Cam asta a fost prima impresie de la cabană, pe la 21 cred că eram deja în pat cu Moş Ene pe la gene. Am avut noroc şi nu a mai venit decât un cuplu la noi în cameră aşa că am dormit foarte bine şi nu m-am trezit decât în toiul nopţii, când a început să tune şi să fulgere ca la nebuni afară.

Va urma.

________

Dacă nu știi exact ce este „De la 0 la 2544 m”, poți afla de aici.

39 comentarii:

  1. Nu, nu erau probleme, se vedeau foarte bine. E bine marcat traseul.

    Asta vara, ca iarna nu s-ar vedea, ca multe sunt pe jos pe pietre, si oricum iarna e pericol de avalansa si alunecari pe acolo.

  2. Aha… vroiam sa stiu daca ai track GPS urile de la traseele facute. Folosind Google Maps iti poti face harti destul de detaliate folosind track GPS urile.

    Un exemplu e aici: http://maps.google.ro/maps/ms?ie=UTF8&hl=ro&msa=0&msid=208872298910345724212.000493bfebc40a25e00ad&t=p&ll=45.600167,24.654264&spn=0.044439,0.087461&z=14

    Inca e in lucru si nu e publica (O poti vedea numai direct din link), mai am de lucrat la ea. Pana la vara cand am planuit parcurgerea traseului sper sa fie gata :)

  3. Nu din pacate nu am.
    Daca te ajuta cu ceva ai aici niste trackuri bune:
    http://alpinet.org/main/poteci/trackprofile_ro_t_profil-track-gps-cabana-balea–vf-moldoveanu_id_328.html

    http://alpinet.org/main/poteci/trackprofile_ro_t_profil-track-gps-balea-lac–podragu–vistea-mare_id_31.html

    Poti sa mai cauti si altele daca iti trebuie, se gasesc pe alpinet destule.

    Mult succes cu harta si cu traseul la vara! :)

    Daca te intereseaza si continuarea de la podragu la vistea si moldoveanu, urmeaza zilele astea sa public.

  4. Le am consultat deja pe cele de pe alpinet :)

    Harta Podragu – Moldoveanu e facuta deja, trebuie si ea finisata doar. Articolul cu Moldoveanu il astept de anul trecut :P, de prin octombrie/noiembrie. Se vede insa ca ai avut multe de facut, dar asteptam, mai e putin si o sa l avem, din cate am inteles :)

  5. Informatii pentru harta am gasit pe net, nu e o problema asta. Impressiile si experienta unei persoane care a facut deja traseul e foarte folositoare si bine primita ( si in cazul asta bine asteptata, dar nu e o problema asa mare asta :) ) Si oricum, e o placere sa citesti jurnale de traseu a persoanelor care iubesc muntele.

  6. Minunate ambele jurnale, le-am citit cu nesat…
    Superbe pozele..
    V-ati antrenat cumva inainte?, eu nu am fost de vreo 6 ani pe munte… ma intreb dac ajung pan la podragu?

  7. Ma bucur ca ti-au placut Carmen!

    Se poate spune ca ne-am si antrenat, daca vrei. Inainte de a face aceste trasee am umblat un pic pe altele mai usoare, mai scurte. Am facut baby steps daca vrei. Dar daca iti doresti cu adevarat, cu siguranta vei reusi sa ajungi acolo unde vrei.

    Nu ti-as recomanda totusi un traseu de creasta, ca acesta, ca primul traseu pe care sa mergi acum dupa 6 ani de pauza, in special datorita portiunilor periculoase, cu cabluri si lanturi, unde cineva care nu este obisnuit cu asa ceva se poate speria si i se pot parea foarte grele daca nu chiar imposibil de trecut.

    Mult succes si carari cu soare iti doresc!

  8. Am ajuns.. Nu chiar pan pe Moldo, doar pan la Podragu si am facut 7 ore.. Deci aproape de timpul tau..
    Am facut febra musculara peste noapte si a doua zi tremuram .. Ne-am intors pe acelasi drum de creasta..
    Descrierea ta a fost perfecta, pozele identice.. Regasesti cateva poze pe blogul sotului meu CatalinFudulu ..mai ales magarii
    Multumesc pt incurajare.. lanturile nu mi s-au asa de grele sincer.. Drumul a fost prea lung insa..

  9. Bravo Carmen! Este in inceput foarte bun!

    Din pacate da, din cauza lipsei de antrenament, ati facut febra.. imi pare rau, dar nu te descuraja, data viitoare veti ajunge si pe Moldo :)

    In rest banuiesc ca a fost frumos si v-a placut, nu? :)

  10. 6 h si 30 min le-ati facut cu rucsaci lejeri in spate, pauze de mancat si de odihna ? … ca la vara vreau sa fac si eu o tura… multumesc

  11. Salut! Rucsacii au fost nici usori nici grei, adica aveam sacii de dormit in ei, nu si cort. Mi s-a parut ca am mers normal, nici nu ne-am grabit si nici nu ne-am lalait.

    Camparea nu se plateste. Nu se campeaza chiar langa cabana ci mai pe langa lac am vazut eu corturi..

  12. buna!as vrea sa fac si eu traseele care le-ai facut si tu de la balea lac la moldoveanu si inapoi cu oprire la cabana podragu si as vrea sa stiu daca e nevoie sa iau si sacul de dormit cu mine daca ma cazez in cabana sau nu e necesar?Multumesc

  13. Buna!

    La Podragu nu e chiar foarte curat, asa ca ti-as recomanda sa iti iei sacul. Daca ai unul foarte subtire si usor, cu atat mai bine. Am impresia ca sunt paturi acolo pe care le poti pune peste sac in caz ca ti-e frig, dar ca sa fii sigur intreaba atunci cand faci rezervarea.

    Daca ai sac gros, atunci oricum nu e cazul sa intrebi, ca nu o sa mai ai nevoie de paturi.

    Recomand sa te duci ori vineri si sambata cum am fost noi, ori exclusiv in timpul saptamanii, ca altfel e jale. In niciun caz sa nu fie sambata prima seara.

    Sa-mi spui cum a fost! :) Vreme buna iti doresc!

  14. Buna!Tocmai am revenit de pe traseul balea lac-moldoveanu cu oprire la podragu si inapoi la balea.Asadar am pornit duminica de la balea lac spre podragu am facut in jur de 7 ore cu opriri cu tot.Peisajele sunt absolut uluitoare dupa parerea mea este un spectacol total al naturii,au fost unele locuri mai solicitante dar am avut si locuri pe traseu unde am mers ca in parc deci acolo am reusit sa trag sufletul sa imi revin pentru alte urcusuri mai solicitante.cat despre cabana podragu pot sa spun ca nu se fac rezervari ci functioneaza dupa regula primul venit primul servit dar din pacate nu am avut nici macar apa de spalat a trebuit sa merg pana la lac a fost o teava afara trasa probabil de la vreun izvor dar care si aceea picura probabil din cauza secetei spalatoarele erau batute in cuie doar toaleta aveam care era turceasca cum ai zis si tu cand am ajuns mi-au fost aratate paturile de la parter cu 30 si 35 de lei,eu am ales caera cu 35 la prici care era de 12 locuri,pot sa spun sincer ca nu am fost multumit de cum se poarta cei de acolo cu oameni sau poate am eu pretentii prea mari in sensu asta dar asta e,si am observat ca nu singurul cu aceasta parere.Dar asa per total a meritat deoarece cand vezi minunatele peisajele si spectacolul a meritat tot efortul deoarece cand ziua de luni cand am pornit spre moldoveanu a fost una ideala adica fara nori am putut vedea tot ce era in jur deci am ramas cu niste amintiri extraordinare

  15. Ma bucur ca ati reusit si ati avut breme buna! Felicitari pentru tura!

    Da, la Podragu lucrurile nu sunt foarte roz, dar… ce sa facem.. e cea mai apropiata cabana de Moldoveanu si uneori cam avem nevoie de ea din pacate…

  16. Banuiesc ca prin mai rau te referi la dificultate :)
    Nu, nu e mai dificil, e un pasaj mai scurt, prevazut cu lanturi, nu trebuie decat atentie sportita si lipsa raului de inaltime.

  17. Pai in cazul asta nu stiu daca e chiar indicat sa te duci pe acolo. Nu e un traseu pentru cei cu rau de inaltime. Pasajul acela se poate ocoli, pe o poteca ce porneste din fereastra zmeilor si care urca inapoi in creasta un pic mai incolo. Dar daca nu aveti vizibilitate buna, nu incercati, ca nu e marcata si va puteti pierde. In cazul asta mai bine ocoliti toata creasta intre fereastra zmeilor si saua podragului, pe banda albastra, pe la lacul podragel.

    Nu cred ca nu exista harti cu Fagarasul pe care sa nu fie trecut triunghiul albastru. Aici poti gasi o poza dupa harta mea: http://www.bloguldecalatorii.ro/p/ture-pe-munte.html

  18. Multumesc raspuns. M-am uitat putin pe youtube la acea parte si mi se pare ok. Daca as vrea sa fac acest traseu, mai lejer, in doua zile. Unde as putea campa (sa fie si apa eventual) intre Lacul Capra si Podragu?

  19. Scuze pt raspunsul intarziat, am fost plecata.

    Nu stiu daca te mai ajuta cu ceva raspunsul meu, insa de campat intre Capra si Podragu poti campa fix la Lacul Capra daca vrei, insa acolo nu e apa din cate stiu, si la Lacul Podul Giurgiului, insa de acolo pana la cabana podragu mai e foarte putin.

  20. In ziua aniversarii de 1 an de casnicie ne-am dorit sa ajungem pe vf. Moldoveanu, dar conditiile meteo au fost nefavorabile. Cu articolele tale printate pe hartie si cu rucsacii in spate, am pornit de la Balea-Lac catre Podragu. A doua zi ar fi trebuit sa urcam pe Moldoveanu, dar ploaia, ceata si grindina ne-au facut sa ne razgandim. A ramas pentru data viitoare! :)
    A fost o drumetie intensa, fiind prima noastra iesire importanta pe carari de munte; mai ales la ce conditii am avut de infruntat intre Nerlinger si vf. Mircii, plus frigul indurat pana la Podragu…
    Multumim ca ne-ai fost alaturi in aceasta calatorie, de undeva din buzunarul de la geaca! :D
    Ne-ai ajutat mereu in momentele de rascruce!

    Aici este articolul meu, chiar daca nu e la fel de elaborat si frumos ca al tau, dar e scris cu drag! :)
    http://dragostepe2roti.blogspot.ro/2013/08/25082013-un-la-inaltime-cabana-podragu.html

    • :) Multumesc mult pentru mesaj! :) Ma bucur enorm daca v-am putut ajuta! Nu e nimic ca nu ati ajuns pe varf, nu o luati ca pe un esec, veti reveni alta data.

      Exact asa am patit si noi, intre Nerlinger si Mircii a fost o ceata de nu vedeam la 5 metri.

      Oricum, ati ramas cu o amintire frumoasa si va doresc sa va mai faceti multe la fel impreuna! La multi ani!

    • Bunaaaa! :) Ma bucur mult sa aud vesti de la voi! Chiar ma gandeam cum o fi descurs restul vacantei voastre in Fagaras :)

      Ma bucur mult ca ne-am intalnit, dar mai ales pentru ca ati avut o saptamana atat de frumoasa si ati reusit sa faceti atatea trasee si sa vedeti atatea locuri! Chiar daca v-a mai si plouat… ce sa-i faci… asa e Fagarasul :) Felicitari din suflet!

  21. Buna Alexandra,

    Urmaresc cu mare interes blogul tau de ceva timp si tin sa precizez ca de fiecare data sunt fascinat de locatiile prezentate de tine. Probabil imbunatatirea vizibila a fotografiilor are un cuvant de spus :).
    In urma descrierii tale de mai sus, mi-am propus sa fac aceasta tura, undeva la inceput de septembrie. (sper sa fie vremea cat mai stabila)
    Am sa merg cu un amic care intamplator are acelasi aparat foto ca al tau (A6000+16-50mm) si ne tot intrebam daca utilizezi un filtru de polarizare circulara (albastrul cerului din articolele recente , mi-a sarit izbitor in ochi) sau daca editezi fotografiile inainte sa le publici … desi dupa ce am citit articolul tau de aici: http://bloguldecalatorii.ro/2015/04/cum-sa-faci-poze-de-calatorie-mai-bune-fara-sa-dai-bani-pe-un-aparat-scump.html, mi-am dat seama ca o minima editare tot le faci :). Poate ne luminezi si pe noi nitel :D Mersi anticipat ! La cat mai multe calatorii cu locuri de poveste si binenteles … lumina buna :)

    • Buna Gabriel, multumesc tare mult pentru aprecieri! Ma bucur ca ai gasit inspiratie pe blogul meu!
      Da, am pe aparat filtru de polarizare pe care nu il dau jos aproape niciodata si da, le prelucrez un pic, dar nu foarte mult.
      Atat cu filtrul cat si cu prelucrarea incerc sa nu exagerez, ci sa ma folosesc de aceste doua „instrumente” doar atat cat e nevoie sa obtin o poza cat mai aproape de realitate.
      Daca te mai pot ajuta cu ceva, te rog sa imi spui!

  22. Buna. Fac si eu traseul asta saptamana viitoare:). Ce surse de apa gasesc pe traseu? Din lacuri? Dar la cabana?

    • Buna Marius!
      Sursa cea mai ok este la cabana podragu, de acolo poti alimenta cu apa permanent.
      In rest, sa nu iei apa direct din lacuri, ci de la coada lacului, de unde curge apa. Coboara un pic mai jos de locul de scurgere, ca sa te asiguri ca e cat mai curata.
      Ai pe traseu Lacul Capra si Lacul Podu Giurgiului.
      Bafta cu vremea! :)

  23. Salut. As avea o intrebare, se poate campa cu cortul la Podragu? Este ok? Si pentru o tura de 3 zile, as vrea in ziua 2 sa las cortul si sacii la cabana .. crezi ca exista posibilitatea asta? Contra cost, nu conteaza, doar sa nu trebuiasca sa car totul pe Moldoveanu.

    • Buna Alex! Da, se poate campa cu cortul la Podragu, dar nu chiar langa cabana, ci langa lac.
      In principiu poti vorbi la cabana sa iti lasi cortul si sacii. Oamenii sunt de treaba, dar e de preferat sa ii prinzi cand nu e aglomeratie la cabana si sa le vorbesti frumos ca sa fii sigur ca iti atingi scopul :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *